Rusia, în pragul unui colaps financiar! Cheltuielile pentru război și industria de apărare depășesc dublu bugetul țării

Rusia a cheltuit pentru război și industria de apărare de două ori mai mult decât s-a reflectat oficial în bugetul de stat, ceea ce ar putea duce la o criză bancară și financiară gravă, avertizează Craig Kennedy, un analist financiar american, potrivit unei analize a lui Craig Kennedy.

Într-o analiză detaliată, Kennedy evidențiază creșterea masivă a datoriei corporative din Rusia și modul în care aceasta maschează adevăratele costuri ale războiului:

Între mijlocul anului 2022 și sfârșitul anului 2024, datoria corporativă din Rusia a crescut exploziv, ajungând la 415 miliarde de dolari.
Aproximativ 50-60% din această sumă (210-250 miliarde de dolari) a fost direcționată către entități implicate în război.
Acest volum depășește cheltuielile oficiale de apărare ale bugetului de stat al Rusiei pentru aceeași perioadă.
Practic, băncile de stat rusești, la ordinul regimului lui Vladimir Putin, pompează sume uriașe de bani în companii care, în multe cazuri, nu vor putea returna creditele.
Aceasta reprezintă, de facto, o emisie monetară ascunsă, adică tipărirea de bani fără acoperire.

Costurile ascunse ale războiului

Potrivit lui Kennedy, scopul acestor manevre financiare este de a ascunde dimensiunea reală a cheltuielilor militare ale statului rus, făcând să pară că acestea sunt la un nivel sigur pentru sistemul financiar.

Oficial, cheltuielile de apărare reprezintă 6,2% din PIB-ul Rusiei. Totuși, dacă se iau în considerare și cele 210-250 miliarde de dolari menționate, ponderea reală crește la 12-13% din PIB, un nivel extrem de ridicat.

Bănci fără resurse și stat fără soluții

Kennedy avertizează că băncile de stat rusești nu au resursele necesare pentru a acoperi astfel de sume, iar statul însuși nu dispune de fondurile necesare. Suma implicată este echivalentă cu toate veniturile bugetului Rusiei din petrol și gaze pentru aceeași perioadă de 2,5 ani.

Practic, guvernul rus ordonă băncilor de stat să acorde credite neacoperite către structuri care nu le pot rambursa, ceea ce duce la:

Accelerarea inflației;
Eșecul politicii Băncii Centrale a Rusiei de a controla prețurile prin creșterea ratei de bază.

Continuarea acestei practici ar putea provoca prăbușirea sistemului bancar din cauza datoriilor neperformante și ar putea destabiliza sistemul financiar al țării. În final, statul va fi forțat să preia aceste datorii, ceea ce ar putea duce la un colaps economic total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.