Rusia lui Putin decimată de sancțiunile internaționale s-a răzgândit. Permite importul de fructe din Moldova

Autoritatea fitosanitară din Federația Rusă Rosselhoznadzor susține, într-un comunicat de presă, că din 5 martie 2022 a anulat restricțiile la importul fructelor cu sâmburi din Republica Moldova și din alte cinci state.

Decizia a fost luată în raport cu întreprinderile care anterior aveau interdicție de import în Rusia și se aplică din 5 martie.

Autoritatea fitosanitară afirmă că restricțiile au fost anulate și la importul de pere din Bosnia și Herțegovina, fructe cu sâmburi și nuci din China, fructe cu seminţe sau sâmburi din Republica Moldova, fructe cu seminţe sau sâmburi din Serbia, cartofi din Bangladesh și mere din Azerbaidjan.

Rosselhoznadzor susţine că decizia a fost luată în baza unor analize a informațiilor, privind măsurile luate pentru prevenirea încălcării cerințelor fitosanitare.

În perioada ianuarie – 10 august 2021, Moldova a exportat în Rusia circa 113.000 tone de mere, arată datele Rosselihonadzor.

În 2020, Republica Moldova a exportat 208 209 tone de mere proaspete – în Kazahstan, Belarus, Federația Rusă, Mongolia și Uzbekistan, iar încă 1.839 de tone – în Bulgaria, Estonia, Letonia și România. De asemenea, au fost exportate 34.355 de tone de prune – în Federația Rusă, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Ucraina, Kazahstan, Mongolia și Croația. Alte 21.154 de tone de prune au fost exportate – în Austria Bulgaria, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

#fructe #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.