Rusia nu-și mai poate pune cizma energetică! România se angajează să stocheze gaze, țiței și carburanți pentru Moldova

România și Republica Moldova sunt pe cale să semneze un tratat interstatal care va consolida colaborarea în domeniul gazelor naturale, țițeiului și produselor petroliere, precum și în sectorul energiei electrice. Proiectul tratatului, a cărui versiune preliminară a fost deja negociată, include clauze referitoare la constituirea de stocuri de gaze naturale și de țiței, evidențiind cooperarea strânsă între cele două țări vecine.

Conform draft-ului tratatului, partea română se angajează să creeze stocuri de gaze naturale în depozitele sale subterane și să le furnizeze Republicii Moldova în caz de criză, în timp ce și-ar asuma responsabilitatea identificării spațiilor de depozitare pentru țiței și produse petroliere, contribuind astfel la crearea de stocuri de urgență pentru vecinii de peste Prut.

Semnarea tratatului a fost deja aprobată de către Guvernul de la București printr-un memorandum, în care se subliniază importanța colaborării între cele două state pentru asigurarea securității energetice și pentru dezvoltarea infrastructurii necesare interconexiunilor, scrie Profit.ro.

Printre proiectele propuse se numără extinderea capacității de transport bidirecțional al gazelor naturale între cele două state prin interconectorul Iași–Ungheni–Chișinău și construirea unei conducte de transport gaze pentru conectarea Chișinăului. În plus, se urmărește dezvoltarea capacităților de înmagazinare a gazelor naturale în România, precum și identificarea spațiilor de depozitare pentru stocuri de urgență ale Republicii Moldova pe teritoriul României.

În domeniul energiei electrice, tratatul vizează proiectul de interconectare a sistemelor electroenergetice ale celor două țări prin construirea Liniei Electrice Aeriane de 400 kV Suceava–Bălți, cu extinderea stațiilor aferente. De asemenea, se ia în considerare cuplarea piețelor de energie electrică pentru o integrare mai strânsă în piața internă de energie electrică a Uniunii Europene.

Tratatul prevede și implementarea unui mecanism de împărțire a sarcinii în conformitate cu regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor și se concentrează pe asigurarea rezervelor strategice de țiței și produse petroliere, în conformitate cu directivele europene relevante.

Semnarea tratatului se așteaptă să aibă loc în cursul anului 2024 și ar marca o etapă semnificativă în consolidarea parteneriatului dintre cele două țări, având un impact pozitiv asupra securității energetice și a relațiilor bilaterale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#memorandum #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.