Rusia nu-și mai poate pune cizma energetică! România se angajează să stocheze gaze, țiței și carburanți pentru Moldova

România și Republica Moldova sunt pe cale să semneze un tratat interstatal care va consolida colaborarea în domeniul gazelor naturale, țițeiului și produselor petroliere, precum și în sectorul energiei electrice. Proiectul tratatului, a cărui versiune preliminară a fost deja negociată, include clauze referitoare la constituirea de stocuri de gaze naturale și de țiței, evidențiind cooperarea strânsă între cele două țări vecine.

Conform draft-ului tratatului, partea română se angajează să creeze stocuri de gaze naturale în depozitele sale subterane și să le furnizeze Republicii Moldova în caz de criză, în timp ce și-ar asuma responsabilitatea identificării spațiilor de depozitare pentru țiței și produse petroliere, contribuind astfel la crearea de stocuri de urgență pentru vecinii de peste Prut.

Semnarea tratatului a fost deja aprobată de către Guvernul de la București printr-un memorandum, în care se subliniază importanța colaborării între cele două state pentru asigurarea securității energetice și pentru dezvoltarea infrastructurii necesare interconexiunilor, scrie Profit.ro.

Printre proiectele propuse se numără extinderea capacității de transport bidirecțional al gazelor naturale între cele două state prin interconectorul Iași–Ungheni–Chișinău și construirea unei conducte de transport gaze pentru conectarea Chișinăului. În plus, se urmărește dezvoltarea capacităților de înmagazinare a gazelor naturale în România, precum și identificarea spațiilor de depozitare pentru stocuri de urgență ale Republicii Moldova pe teritoriul României.

În domeniul energiei electrice, tratatul vizează proiectul de interconectare a sistemelor electroenergetice ale celor două țări prin construirea Liniei Electrice Aeriane de 400 kV Suceava–Bălți, cu extinderea stațiilor aferente. De asemenea, se ia în considerare cuplarea piețelor de energie electrică pentru o integrare mai strânsă în piața internă de energie electrică a Uniunii Europene.

Tratatul prevede și implementarea unui mecanism de împărțire a sarcinii în conformitate cu regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor și se concentrează pe asigurarea rezervelor strategice de țiței și produse petroliere, în conformitate cu directivele europene relevante.

Semnarea tratatului se așteaptă să aibă loc în cursul anului 2024 și ar marca o etapă semnificativă în consolidarea parteneriatului dintre cele două țări, având un impact pozitiv asupra securității energetice și a relațiilor bilaterale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#memorandum #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.