Rusia nu-și mai poate pune cizma energetică! România se angajează să stocheze gaze, țiței și carburanți pentru Moldova

România și Republica Moldova sunt pe cale să semneze un tratat interstatal care va consolida colaborarea în domeniul gazelor naturale, țițeiului și produselor petroliere, precum și în sectorul energiei electrice. Proiectul tratatului, a cărui versiune preliminară a fost deja negociată, include clauze referitoare la constituirea de stocuri de gaze naturale și de țiței, evidențiind cooperarea strânsă între cele două țări vecine.

Conform draft-ului tratatului, partea română se angajează să creeze stocuri de gaze naturale în depozitele sale subterane și să le furnizeze Republicii Moldova în caz de criză, în timp ce și-ar asuma responsabilitatea identificării spațiilor de depozitare pentru țiței și produse petroliere, contribuind astfel la crearea de stocuri de urgență pentru vecinii de peste Prut.

Semnarea tratatului a fost deja aprobată de către Guvernul de la București printr-un memorandum, în care se subliniază importanța colaborării între cele două state pentru asigurarea securității energetice și pentru dezvoltarea infrastructurii necesare interconexiunilor, scrie Profit.ro.

Printre proiectele propuse se numără extinderea capacității de transport bidirecțional al gazelor naturale între cele două state prin interconectorul Iași–Ungheni–Chișinău și construirea unei conducte de transport gaze pentru conectarea Chișinăului. În plus, se urmărește dezvoltarea capacităților de înmagazinare a gazelor naturale în România, precum și identificarea spațiilor de depozitare pentru stocuri de urgență ale Republicii Moldova pe teritoriul României.

În domeniul energiei electrice, tratatul vizează proiectul de interconectare a sistemelor electroenergetice ale celor două țări prin construirea Liniei Electrice Aeriane de 400 kV Suceava–Bălți, cu extinderea stațiilor aferente. De asemenea, se ia în considerare cuplarea piețelor de energie electrică pentru o integrare mai strânsă în piața internă de energie electrică a Uniunii Europene.

Tratatul prevede și implementarea unui mecanism de împărțire a sarcinii în conformitate cu regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor și se concentrează pe asigurarea rezervelor strategice de țiței și produse petroliere, în conformitate cu directivele europene relevante.

Semnarea tratatului se așteaptă să aibă loc în cursul anului 2024 și ar marca o etapă semnificativă în consolidarea parteneriatului dintre cele două țări, având un impact pozitiv asupra securității energetice și a relațiilor bilaterale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#memorandum #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina