Rusia nu-și mai poate pune cizma energetică! România se angajează să stocheze gaze, țiței și carburanți pentru Moldova

România și Republica Moldova sunt pe cale să semneze un tratat interstatal care va consolida colaborarea în domeniul gazelor naturale, țițeiului și produselor petroliere, precum și în sectorul energiei electrice. Proiectul tratatului, a cărui versiune preliminară a fost deja negociată, include clauze referitoare la constituirea de stocuri de gaze naturale și de țiței, evidențiind cooperarea strânsă între cele două țări vecine.

Conform draft-ului tratatului, partea română se angajează să creeze stocuri de gaze naturale în depozitele sale subterane și să le furnizeze Republicii Moldova în caz de criză, în timp ce și-ar asuma responsabilitatea identificării spațiilor de depozitare pentru țiței și produse petroliere, contribuind astfel la crearea de stocuri de urgență pentru vecinii de peste Prut.

Semnarea tratatului a fost deja aprobată de către Guvernul de la București printr-un memorandum, în care se subliniază importanța colaborării între cele două state pentru asigurarea securității energetice și pentru dezvoltarea infrastructurii necesare interconexiunilor, scrie Profit.ro.

Printre proiectele propuse se numără extinderea capacității de transport bidirecțional al gazelor naturale între cele două state prin interconectorul Iași–Ungheni–Chișinău și construirea unei conducte de transport gaze pentru conectarea Chișinăului. În plus, se urmărește dezvoltarea capacităților de înmagazinare a gazelor naturale în România, precum și identificarea spațiilor de depozitare pentru stocuri de urgență ale Republicii Moldova pe teritoriul României.

În domeniul energiei electrice, tratatul vizează proiectul de interconectare a sistemelor electroenergetice ale celor două țări prin construirea Liniei Electrice Aeriane de 400 kV Suceava–Bălți, cu extinderea stațiilor aferente. De asemenea, se ia în considerare cuplarea piețelor de energie electrică pentru o integrare mai strânsă în piața internă de energie electrică a Uniunii Europene.

Tratatul prevede și implementarea unui mecanism de împărțire a sarcinii în conformitate cu regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor și se concentrează pe asigurarea rezervelor strategice de țiței și produse petroliere, în conformitate cu directivele europene relevante.

Semnarea tratatului se așteaptă să aibă loc în cursul anului 2024 și ar marca o etapă semnificativă în consolidarea parteneriatului dintre cele două țări, având un impact pozitiv asupra securității energetice și a relațiilor bilaterale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#memorandum #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie