Rusia rămâne principalul furnizor de țiței al Chinei. Exporturile Moscovei au fost afectate

Rusia a rămas în iulie cel mai mare furnizor de ţiţei al Chinei, arată datele publicate duminică de Guvernul de la Beijing, chiar dacă livrările ruseşti au scăzut de la nivelul record înregistrat anterior, deoarece discounturile mai reduse şi majorarea cererii interne au afectat exporturile Moscovei, transmite Reuters.

Luna trecută, livrările de ţiţei rusesc au crescut cu 13% faţă de iulie 2022, la 8,06 milioane tone metrice, sau 1,9 milioane de barili pe zi (bpd), potrivit cifrelor publicate de Administraţia vamală chineză.

În primele şapte luni din acest an, Rusia a livrat Chinei 60,66 milioane tone de ţiţei, un avans de 25% faţă de perioada similară din 2022.

În iulie, livrările din Arabia Saudită, de 5,65 milioane tone de ţiţei, au scăzut cu 14% faţă de iulie 2022, şi cu 31% faţă de iunie 2023.

În pofida sancţiunilor occidentale şi a plafonării preţului ţiţeiului rusesc, tipul de petrol ESPO, care se exportă în Asia, are un preţ apropiat de cotaţiile de referinţă ale petrolului, deoarece cererea puternică din India şi China erodează nivelul discountului în urma sancţiunilor.

În iulie, livrările de petrol ESPO se comercializau cu un discount de 5-6 dolari per baril faţă de cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului, în timp ce în martie era un discount de 8,5 dolari per baril, conform traderilor.

Cererea mai solidă din Rusia ar urma să ducă la o scădere generală a exporturilor ruseşti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.