Rusia se întoarce la URSS! Un deputat de la Moscova vrea să reînvie blocul unional

Deputatul Mihail Şeremet, care reprezintă Crimeea (peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014) în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus) a propus marţi într-un interviu acordat agenţiei oficiale de presă RIA Novosti crearea ‘unei asociaţii voluntare de state suverane’ după modelul URSS pentru a contracara ceea ce el a numit ‘expansiunea şi agresiunea occidentală’, relatează oficiosul Izvestia.

„URSS descuraja NATO în dorinţa sa de a-şi aservi şi coloniza lumea întreagă. Consider oportună revenirea la un sistem colectiv de unificare benevolă a unor state suverane într-un bloc militaro-politic şi economic, capabil să contracareze efectiv expansiunea şi agresiunea occidentală”, a declarat deputatul rus.

Prototipul noii confederaţii ar putea fi Uniunea Sovietică, a afirmat el, spunând că această ‘uniune ar permite ţărilor să-şi păstreze şi să-şi consolideze suveranitatea’ pe care SUA încearcă să o erodeze.

Parlamentarul rus a subliniat în interviul pentru RIA Novosti că, în ceea ce priveşte dimensiunile, noul bloc ar putea depăşi graniţele fostei URSS.

La ora actuală Rusia are, potrivit acestuia, capacitatea şi potenţialul de a asigura inviolabilitatea graniţelor şi securitatea noii entităţi. El nu a spus care state ar putea intra în acest ‘URSS 2.0’,.

Noul bloc, afirmă el, va fi o uniune de membri cu drepturi egale, în care ţările îşi respectă reciproc suveranitatea şi cultura.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#duma #URSS #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.