Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Rusia și-a reactivat trolii și boții în alegerile din Statele Unite. Cum păcălește Kremlinul filtrele rețelelor sociale

Rusia și-a reactivat trolii și boții în alegerile din Statele Unite. Cum păcălește Kremlinul filtrele rețelelor sociale

08 Nov. 2022, 05:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Nov. 2022, 05:01 // Actual //  bani.md

Cercetătorii au descoperit o serie de operațiuni ale rușilor menite să influențeze alegerile americane de la mijloc de mandat de marți, 8 noiembrie, și, posibil, să submineze sprijinul pentru Ucraina, scrie New York Times.

Unul dintre ei, un utilizator Gab care se identifică drept Nora Burke, a reapărut în august după un an de tăcere, postând mai multe mesaje cu teme politice puternic conservatoare.

Postările l-au denigrat în mare parte pe președintele Biden și pe alți democrați proeminenți, uneori în moduri obscene. Ei au deplâns, de asemenea, folosirea dolarilor contribuabililor pentru a sprijini Ucraina în războiul său împotriva trupelor ruse invadatoare.

Furnizorii de dezinformare au evoluat

Potrivit grupului de securitate cibernetică Recorded Future, contul a fost anterior legat de aceeași agenție secretă rusă care s-a amestecat în alegerile prezidențiale din 2016, iar în 2020 de Agenția de Cercetare a Internetului din Sankt Petersburg (ferma de troli a „bucătarului lui Putin, Evgheni Prigojin).

Face parte din ceea ce grupul și alți cercetători au identificat ca fiind un efort nou, deși mai restrâns, al Rusiei de a influența rezultatul alegerilor intermediare din SUA.

Scopul, ca și până acum, este de a aprinde furia alegătorilor conservatori și de a submina încrederea în sistemul electoral american. De data aceasta, dezinformarea pare să aibă ca scop subminarea ajutorului militar masiv al administrației Biden pentru Ucraina.

„Este clar că încearcă să-i determine să întrerupă ajutorul pentru Ucraina”, a spus Alex Plitsas, un fost militar și ofițer de operațiuni de informații de la Pentagon, care lucrează acum pentru Providence Consulting Group.

Campaniile care folosesc conturi care se înfățișează ca americani supărați, cum ar fi Nora Burke, vizează candidații democrați din regiunile cele mai contestate, inclusiv locurile în Senat în Ohio, Arizona și Pennsylvania, bazându-se pe faptul că majoritatea republicană din Senat și Camera Reprezentanților poate ajuta efortul militar al Rusiei.

Campaniile pe rețelele sociale arată nu numai cât de vulnerabil este sistemul politic american la manipularea străină, ci și modul în care furnizorii de dezinformare au evoluat și s-au adaptat la eforturile principalelor rețele sociale de a elimina sau a minimiza conținutul fals sau înșelător.

Luna trecută, Biroul Federal de Investigații și Agenția pentru Securitate Cibernetică și Securitate a Infrastructurii au emis un avertisment cu privire la amenințarea dezinformării răspândite de „canale darknet, reviste online, aplicații de mesagerie, site-uri web false, e-mailuri, mesaje text și persoane online false.

Dezinformarea poate include afirmații că datele sau rezultatele votului au fost piratate sau compromise.

Agențiile au îndemnat oamenii să nu discute sau să distribuie mesaje online din surse necunoscute sau care nu sunt de încredere. Platformele de social media și cercetătorii care urmăresc dezinformarea au descoperit recent diferite campanii din Rusia, China și Iran.

Alegeri legislative în SUA cu valoare de referendum pentru Biden și Trump

Americanii votează pe 8 noiembrie în cadrul alegerilor cunoscute ca „la jumătatea mandatului“. La fiecare doi ani, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor a SUA sunt puse în joc. În Senat, care are 100 de membri aleşi, mandatele durează şase ani. Mai mult de o treime vor fi reînnoite pe 8 noiembrie: 35 de locuri. Noii aleşi îşi vor începe mandatul pe 3 ianuarie 2023. De asemenea, americanii vor alege o parte din guvernatori şi o serie întreagă de aleşi locali, care decid politicile din statul lor privind avortul, reglementările de mediu şi aşa mai departe.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.