Rusia spune despre Elveția că nu mai este o țară neutră și îi refuză o ofertă

Rusia a anunțat joi că a refuzat o ofertă elvețiană de a reprezenta interesele ucrainene la Moscova și interesele rusești la Kiev fiindcă nu mai consideră Elveția o țară neutră, relatează Reuters.

Țara cantoanelor are o lungă tradiție diplomatică de a acționa ca intermediar între țările ale căror relații s-au deteriorat sau rupt însă Ivan Neciaev, unul dintre purtătorii de cuvânt ai ministerului rus de Externe, spune că acest lucru nu este posibil în situația de față.

„Elvețienii au fost într-adevăr interesați de opinia noastră privind o posibilă reprezentare a intereselor Ucrainei în Rusia și ale Rusiei în Ucraina”, le-a spus acesta joi reporterilor.

„Am răspuns foarte clar că din păcate Elveția și-a pierdut statutul de stat neutru și nu poate acționa ca intermediar sau reprezentat al nostru”, a relatat el.

Presa din Elveția a scris anterior că obiectivul principal al propunerii elvețiene viza posibilitatea ca ucrainenii care locuiesc în Rusia să primească servicii consulare la ambasada elvețiană din Moscova.

Elveția a anunțat pe 28 februarie că, deși nu este un stat membru al blocului comunitar, va aplica toate sancțiunile decise de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Anunțul a venit după ce la doar o zi după declanșarea invaziei pe 24 februarie, Berna afirmase inițial că nu intenționează să facă acest lucru.

Elveția spune că nu a renunțat la neutralitatea sa istorică

În martie Elveția a decis să se alinieze inclusiv sancțiunilor UE impuse Rusiei în ceea ce privește bunurile de lux, deși țara cantoanelor este un producător important de astfel de produse.

Însă guvernul elvețian a afirmat că nu va trata răniți de război ucraineni după ce a primit o solicitare în acest sens de la NATO în luna iulie.

La începutul lui august președintele elvețian Ignazio Cassis a declarat că, în pofida sancţiunilor impuse de țara sa împotriva Rusiei şi a viitoarei sale intrări în Consiliul de Securitate al ONU, Elveţia „este în continuare neutră”.

El a subliniat distincţia între „neutralitatea” militară şi condamnarea unei încălcări a dreptului internaţional.

Declarațiile sale au venit în contextul în care Elveția tocmai se alăturase și celui de-al șaptelea pachet de sancțiuni decis de UE împotriva Rusiei despre care Moscova a afirmat că va avea „consecințe devastatoare” asupra economiei globale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oferta #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.