Rusia spune despre Elveția că nu mai este o țară neutră și îi refuză o ofertă

Rusia a anunțat joi că a refuzat o ofertă elvețiană de a reprezenta interesele ucrainene la Moscova și interesele rusești la Kiev fiindcă nu mai consideră Elveția o țară neutră, relatează Reuters.

Țara cantoanelor are o lungă tradiție diplomatică de a acționa ca intermediar între țările ale căror relații s-au deteriorat sau rupt însă Ivan Neciaev, unul dintre purtătorii de cuvânt ai ministerului rus de Externe, spune că acest lucru nu este posibil în situația de față.

„Elvețienii au fost într-adevăr interesați de opinia noastră privind o posibilă reprezentare a intereselor Ucrainei în Rusia și ale Rusiei în Ucraina”, le-a spus acesta joi reporterilor.

„Am răspuns foarte clar că din păcate Elveția și-a pierdut statutul de stat neutru și nu poate acționa ca intermediar sau reprezentat al nostru”, a relatat el.

Presa din Elveția a scris anterior că obiectivul principal al propunerii elvețiene viza posibilitatea ca ucrainenii care locuiesc în Rusia să primească servicii consulare la ambasada elvețiană din Moscova.

Elveția a anunțat pe 28 februarie că, deși nu este un stat membru al blocului comunitar, va aplica toate sancțiunile decise de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Anunțul a venit după ce la doar o zi după declanșarea invaziei pe 24 februarie, Berna afirmase inițial că nu intenționează să facă acest lucru.

Elveția spune că nu a renunțat la neutralitatea sa istorică

În martie Elveția a decis să se alinieze inclusiv sancțiunilor UE impuse Rusiei în ceea ce privește bunurile de lux, deși țara cantoanelor este un producător important de astfel de produse.

Însă guvernul elvețian a afirmat că nu va trata răniți de război ucraineni după ce a primit o solicitare în acest sens de la NATO în luna iulie.

La începutul lui august președintele elvețian Ignazio Cassis a declarat că, în pofida sancţiunilor impuse de țara sa împotriva Rusiei şi a viitoarei sale intrări în Consiliul de Securitate al ONU, Elveţia „este în continuare neutră”.

El a subliniat distincţia între „neutralitatea” militară şi condamnarea unei încălcări a dreptului internaţional.

Declarațiile sale au venit în contextul în care Elveția tocmai se alăturase și celui de-al șaptelea pachet de sancțiuni decis de UE împotriva Rusiei despre care Moscova a afirmat că va avea „consecințe devastatoare” asupra economiei globale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oferta #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.