Rusia spune despre Elveția că nu mai este o țară neutră și îi refuză o ofertă

Rusia a anunțat joi că a refuzat o ofertă elvețiană de a reprezenta interesele ucrainene la Moscova și interesele rusești la Kiev fiindcă nu mai consideră Elveția o țară neutră, relatează Reuters.

Țara cantoanelor are o lungă tradiție diplomatică de a acționa ca intermediar între țările ale căror relații s-au deteriorat sau rupt însă Ivan Neciaev, unul dintre purtătorii de cuvânt ai ministerului rus de Externe, spune că acest lucru nu este posibil în situația de față.

„Elvețienii au fost într-adevăr interesați de opinia noastră privind o posibilă reprezentare a intereselor Ucrainei în Rusia și ale Rusiei în Ucraina”, le-a spus acesta joi reporterilor.

„Am răspuns foarte clar că din păcate Elveția și-a pierdut statutul de stat neutru și nu poate acționa ca intermediar sau reprezentat al nostru”, a relatat el.

Presa din Elveția a scris anterior că obiectivul principal al propunerii elvețiene viza posibilitatea ca ucrainenii care locuiesc în Rusia să primească servicii consulare la ambasada elvețiană din Moscova.

Elveția a anunțat pe 28 februarie că, deși nu este un stat membru al blocului comunitar, va aplica toate sancțiunile decise de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Anunțul a venit după ce la doar o zi după declanșarea invaziei pe 24 februarie, Berna afirmase inițial că nu intenționează să facă acest lucru.

Elveția spune că nu a renunțat la neutralitatea sa istorică

În martie Elveția a decis să se alinieze inclusiv sancțiunilor UE impuse Rusiei în ceea ce privește bunurile de lux, deși țara cantoanelor este un producător important de astfel de produse.

Însă guvernul elvețian a afirmat că nu va trata răniți de război ucraineni după ce a primit o solicitare în acest sens de la NATO în luna iulie.

La începutul lui august președintele elvețian Ignazio Cassis a declarat că, în pofida sancţiunilor impuse de țara sa împotriva Rusiei şi a viitoarei sale intrări în Consiliul de Securitate al ONU, Elveţia „este în continuare neutră”.

El a subliniat distincţia între „neutralitatea” militară şi condamnarea unei încălcări a dreptului internaţional.

Declarațiile sale au venit în contextul în care Elveția tocmai se alăturase și celui de-al șaptelea pachet de sancțiuni decis de UE împotriva Rusiei despre care Moscova a afirmat că va avea „consecințe devastatoare” asupra economiei globale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oferta #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.