Rusia trebuie să înceteze să mai folosească alimentele ca pe o armă

02 Aug. 2023, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Aug. 2023, 16:36 // Actual //  bani.md

Pe 17 iulie, la aproape un an de la semnarea la Istanbul a Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, care permite Ucrainei să livreze produse agricole pe piețele mondiale, Rusia a decis să se retragă din acest acord. După cum a subliniat secretarul general al ONU, această inițiativă a fost „un far de speranță într-o lume care are nevoie disperată de ea”.

Înainte de începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un furnizor important de alimente la nivel mondial, 1/5 din orzul din întreaga lume provenea din Ucraina, precum și 1/6 din porumb și 1/8 din grâu. După ce Rusia a invadat Ucraina, atacând câmpurile de cereale și silozurile și blocând porturile ucrainene, prețurile mondiale ale alimentelor au atins niveluri record și au pus în pericol aprovizionarea cu alimente esențiale pentru multe țări importatoare. Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră a urmărit să restabilească o rută vitală pentru exporturile agricole din Ucraina și să reducă prețurile mondiale la alimente.

În pofida numeroaselor provocări, acordul și-a atins scopul. Începând cu luna august 2022, Ucraina a exportat aproape 33 de milioane de tone de cereale și alimente către 45 de țări, ceea ce a jucat un rol esențial în reducerea prețurilor mondiale la alimente cu aproximativ 25% de la nivelul record atins la scurt timp după atacul Rusiei. După cum arată datele publice privind comerțul, peste jumătate din cantitatea de cereale exportată, inclusiv 2/3 din grâu, a ajuns în țările în curs de dezvoltare.

În plus, Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră a asigurat accesul continuu la cereale pentru Programul Alimentar Mondial (PAM). În 2023, 80% din grâul achiziționat pentru a sprijini operațiunile umanitare în țările cu cea mai mare insecuritate alimentară, precum Afganistan, Djibouti, Etiopia, Kenya, Somalia, Sudan și Yemen a provenit din Ucraina. Fără ruta din Marea Neagră, PAM trebuie să își procure grâul din altă parte, la prețuri mai mari și cu un termen de livrare mai lung, într-un moment în care lumea se confruntă cu o criză alimentară fără precedent.

Decizia Rusiei a fost luată în pofida propunerilor Secretarului General al ONU de a reînnoi acordul. Pentru a-și declina vina, Rusia a declarat că că propriile sale exporturi agricole nu au fost suficient de facilitate. Acest lucru nu este însă confirmat de datele comerciale disponibile public, care arată că exporturile agricole ale Rusiei sunt înfloritoare. Rusia a obținut, de asemenea, beneficii importante din Memorandumul de Înțelegere cu ONU privind exporturile de îngrășăminte, care a fost negociat în paralel cu Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. ONU a lucrat neîncetat pentru a clarifica cadrul de reglementare și pentru a se implica împreună cu sectorul privat în vederea găsirii unor soluții pentru sectoarele bancar și de asigurări. Aceste eforturi au fost depuse în strânsă colaborare cu UE și cu partenerii săi.

Contrar minciunilor răspândite de Rusia, UE s-a asigurat că sancțiunile sale nu au niciun impact asupra securității alimentare globale. Nu există sancțiuni care să vizeze livrările de alimente și îngrășăminte rusești către țări terțe, iar UE a oferit operatorilor economici explicații, clarificând faptul că aceste tipuri de exporturi către țări terțe sunt permise. De asemenea, am colaborat cu ONU pentru a permite efectuarea plăților aferente.

În ciuda acestor fapte bine cunoscute și verificabile, Rusia a decis să se retragă din Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, folosind alimentele ca o armă și punând în pericol aprovizionarea cu alimente la nivel mondial. La câteva ore după ce s-a retras din inițiativă, Rusia a început, de asemenea, să distrugă, prin atacuri zilnice țintite, instalațiile de depozitare a cerealelor și infrastructura portuară a Ucrainei, nu numai de la Marea Neagră, ci și de la Dunăre. Ca reacție imediată, prețurile angro la grâu și porumb au înregistrat cea mai mare creștere de la începutul războiului de agresiune al Rusiei. Este posibil ca volatilitatea crescută a prețurilor la produsele alimentare să persiste atâta timp cât Rusia pune deliberat presiune pe aprovizionarea globală cu alimente, agravând criza care afectează cel mai mult statele dependente de importuri.  Acest lucru este inacceptabil și trebuie condamnat cu fermitate.

În timp ce lumea se confruntă cu întreruperea aprovizionării și creșterea prețurilor, Rusia abordează acum țările vulnerabile, în special din Africa, cu oferte bilaterale de transporturi limitate de cereale, pretinzând că rezolvă o problemă pe care tot ea a creat-o. Aceasta este o politică cinică de utilizare deliberată a alimentelor ca armă.

Ca răspuns la acțiunile iresponsabile ale Rusiei, UE acționează pe trei direcții principale. În primul rând, vom continua să sprijinim eforturile neobosite ale Organizației Națiunilor Unite și ale Turciei de a relua Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. În al doilea rând, continuăm să consolidăm „Culoarele de Solidaritate” ca rute alternative pentru ca exporturile agricole ucrainene să ajungă pe piețele globale prin intermediul UE. Aceste culoare au permis, până în prezent, exportul a peste 41 de milioane de tone de produse agricole ucrainene, iar noi creștem această cifră cât mai mult posibil pentru a atenua consecințele ieșirii Rusiei din acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră. În al treilea rând, am sporit sprijinul nostru financiar pentru țările și persoanele care au cea mai mare nevoie, oferind 18 miliarde de euro pentru a rezolva problema securității alimentare până în 2024.

Facem apel la comunitatea internațională și la toate țările să își intensifice propria asistență în sprijinul securității alimentare globale. Solicităm tuturor partenerilor noștri să îndemne Rusia să revină la negocieri, așa cum a făcut deja Uniunea Africană, precum și să se abțină de la a ataca infrastructura agricolă a Ucrainei. Cu o voce clară și unită, putem determina Rusia să își reia participarea la Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. Lumea are un interes comun în gestionarea responsabilă a securității alimentare globale. Le suntem datori oamenilor care au cea mai mare nevoie de ea.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală