Rusia va „continua să reziste” sancțiunilor și „presiunilor externe”, afirmă Putin la summitul OCS

Președintele rus Vladimir Putin a asigurat, în cadrul unui summit virtual al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), că țara sa va „continua să reziste” la „presiuni externe” și „sancțiuni”. Putin a mulțumit țărilor din OCS care și-au exprimat „sprijinul” în timpul revoltei grupului paramilitar care a zguduit Kremlinul la sfârșitul lunii iunie, în prima sa apariție pe scena internațională după rebeliunea lui Prigojin.

Organizația de Cooperare de la Shanghai, creată în iunie 2001, reunește în prezent opt țări: Rusia, China, Kazahstan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Uzbekistan, India și Pakistan. Belarus și Mongolia au fost invitate în calitate de observatori.

Vladimir Putin a declarat că lumea se confruntă cu un risc tot mai mare de conflict din cauza instabilității economice și financiare și a mulțumit liderilor Chinei și Indiei pentru sprijinul acordat în timpul recentei revolte Wagner din această țară.

„Riscurile unei noi crize economice și financiare globale sunt în creștere pe fondul acumulării necontrolate de datorii în țările dezvoltate, al stratificării sociale și al creșterii sărăciei în întreaga lume, al deteriorării securității alimentare și de mediu. Toate aceste probleme, fiecare dintre ele fiind complexă și diversă în felul său, conduc în totalitatea lor la o creștere notabilă a potențialului de conflict. Rusia resimte toate acestea în mod direct”, a spus el, citat de The Guardian.

Referitor la subiectul revoltei eșuate a grupului de mercenari Wagner, Putin a declarat:

„Poporul rus este mai consolidat ca niciodată. Cercurile politice rusești și întreaga societate au demonstrat în mod clar solidaritatea și înalta responsabilitate față de soarta patriei prin faptul că s-au pronunțat ca un front unit împotriva tentativei de rebeliune armată. Aș dori să profit de această ocazie pentru a le mulțumi colegilor mei din țările OCS care și-au exprimat sprijinul pentru acțiunile conducerii ruse în vederea protejării ordinii constituționale viața și siguranța cetățenilor. Apreciem foarte mult acest lucru”.

Putin a propus, de asemenea, o reformă a structurii regionale antiteroriste a OCS și a cerut aderarea rapidă a Belarusului la grup.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.