Rusia vrea „sute” de rachete din Iran și oferă în schimb un sprijin militar „fără precedent”, susține Marea Britanie

10 Dec. 2022, 20:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Dec. 2022, 20:21 // Actual //  bani.md

Potrivit rapoartelor, oficiali înalți ai administrației Biden spun că Rusia ar putea oferi Iranului sisteme de apărare aeriană și elicoptere ca parte a sprijinului său.

Rusia caută să-și asigure o aprovizionare masivă de rachete balistice din Iran și, în schimb, oferă țării sprijin militar „fără precedent”, a declarat vineri un reprezentant de vârf al Marii Britanii.

„Rusia încearcă acum să obțină mai multe arme, inclusiv sute de rachete balistice. În schimb, Rusia oferă Iranului un nivel fără precedent de sprijin militar și tehnic”, a declarat Barbara Woodward, reprezentantul permanent al Regatului Unit la Națiunile Unite.

Ea a spus că Consiliul de Securitate al ONU este „îngrijorat de faptul că Rusia intenționează să ofere Iranului componente militare mai avansate, ceea ce ar permite Iranului să-și consolideze capacitatea de armare”.

Woodward nu a detaliat și nu a specificat cum ar putea arăta, exact, suportul militar și tehnic – sau componentele avansate. Înalți oficiali ai administrației Biden au declarat însă pentru NBC News că transferul de echipamente include sisteme de apărare antiaeriană și elicoptere.

Casa Albă a atras vineri atenţia în mod serios asupra „parteneriatului militar la scară largă” din ce în ce mai aprofundat dintre Moscova şi Teheran, anunţând cu aceeaşi ocazie noi sancţiuni împotriva Rusiei, transmite AFP.

În timp ce Iranul furnizează deja armatei ruse drone care sunt folosite în Ucraina, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al executivului american, John Kirby, a indicat că, în schimb, Rusia „oferă Iranului sprijin militar şi tehnic la un nivel fără precedent”, ceea ce „le transformă relaţie într-un parteneriat complet de apărare”.

Această evoluţie este dăunătoare pentru Ucraina, ţările vecine Iranului şi comunitatea internaţională, a adăugat el, anunţând sancţiuni împotriva a trei entităţi ruseşti deosebit de active în achiziţionarea de drone iraniene, scrie Agerpres.

Potrivit serviciilor secrete americane, Moscova şi Teheranul intenţionează în special să lanseze o producţie comună de drone „ucigaşe” în Rusia, a spus John Kirby, fără a oferi mai multe detalii despre stadiul acestui proiect. A amintit, de asemenea, că Iranul se gândeşte să vândă Rusiei „sute” de rachete balistice, informaţii pe care americanii le-au făcut deja publice. „Ajutorul merge în ambele sensuri”, a asigurat John Kirby.

Moscova, la rândul ei, se pregăteşte, potrivit Statelor Unite, să ofere Iranului echipamente „sofisticate”, elicoptere, sisteme de apărare antiaeriană şi avioane de luptă, a mai spus Kirby.

Piloţii iranieni au început antrenamente în Rusia pe avioane de luptă ruseşti SU-35, iar „Iranul ar putea primi avioane anul viitor”, ceea ce „ar creşte semnificativ capacităţile aeriene ale Teheranului”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate.

În ceea ce priveşte noile sancţiuni anunţate vineri împotriva Rusiei, Departamentul de Stat a clarificat că acestea vizează trei entităţi însărcinate cu achiziţionarea de drone din Iran, transportarea acestora şi instruirea personalului rus pentru utilizarea lor, în special în Ucraina „în atacuri pe scară largă asupra infrastructurii civile”. Este vorba de Forţele Aerospaţiale Ruse (VKS), Centru de Stat pentru Aviaţie fără pilot 924 şi Comandamentul Transporturilor Militare (VTA), potrivit unui comunicat.

Statele Unite iau în considerare, de asemenea, potrivit lui John Kirby,”alte măsuri de control al exporturilor” menite să „restrângă accesul Iranului la tehnologii sensibile”.

04 Nov. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.