Rușii cumpără proprietăți în orașul-martir ocupat Mariupol, transformat în ruine după atacurile Kremlinului

Rușii cumpără proprietăți imobiliare în orașul portuar ucrainean ocupat Mariupol, la peste un an după ce un asediu necruțător al Moscovei l-a transformat în mare parte în ruine, scrie portalul de stiri independent Bumaga.

Autoritățile ruse s-au lăudat luni de zile cu eforturi de reconstrucție la scară largă în Mariupol, după distrugerea a aproximativ 90% din clădirile rezidențiale ale orașului și a 60% din casele private.

Aproximativ 1.500 de civili au fost uciși și 350.000 au fugit din Mariupol, în timp ce forțele ruse asediau orașul între sfârșitul lunii februarie și mai anul trecut.
Potrivit Bumaga, cumpărătorii de proprietăți din Rusia caută să investească pe piața imobiliară din Mariupol ca o potențială destinație turistică datorită amplasării acesteia la Marea Azov.

Dar sunt puțin îngrijorați cu privire la contraofensiva în curs a Ucrainei în teritoriile care duc la periferia Mariupolului, la aproximativ 80 de kilometri nord de oraș.
„Este înfricoșător că luptele pot izbucni din nou, dar războiul nu va continua pentru totdeauna”, a spus Irina, o cumpărătoare de proprietăți din orașul siberian Krasnoiarsk, pentru Bumaga.

Portalul a scris că aproximativ 100 de grupuri de pe VKontakte – cea mai mare rețea de socializare din Rusia – fac publicitate proprietăților imobiliare din Mariupol, primul a apărut la începutul lui mai 2022, în timp ce luptele dintre forțele ucrainene și ruse încă se duceau în oraș.

Popularul site de anunturi din Rusia, Avito, listează zeci de apartamente și case de vânzare, cu prețul mediu al unui apartament din oraș la doar 3 milioane de ruble (34.000 USD) și 4,8 milioane de ruble (54.500 USD) pentru case.

„Granițele noastre sunt protejate de forțele armate ale Rusiei, iar războiul se apropie de sfârșitul logic”, a spus Eldar, un alt cumpărător.

„Cel mai rău lucru care s-ar fi putut întâmpla acolo s-a întâmplat deja”, a spus Olesia, un locuitor al orașului siberian Omsk, pentru Bumaga.

Mariupol face parte din regiunea Donețk din estul Ucrainei, pe care președintele Vladimir Putin a anexat-o împreună cu alte trei regiuni parțial ocupate ale Ucrainei – Lugansk, Zaporojie și Herson – în septembrie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rhine #Mariupol #oras

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.