Rușii nu mai au ce face cu avioanele străinilor. Le dezmembrează pentru piese

Companiile aeriene ruseşti, inclusiv transportatorul de stat Aeroflot, au început să îşi dezmembreze avioanele pentru a obţine piesele de schimb pe care nu le mai pot cumpăra din străinătate din cauza sancţiunilor occidentale, scrie Reuters.

Așadar, o parte din avioane for fi folosite pentru piese. Decizia a fost luată pentru a se asigura că restul avioanelor produse în străinătate vor continua să zboare, cel puţin până la finele lui 2025.

Cel puţin un avion rusesc de tip Sukhoi Superjet 100 şi un avion Airbus A350, ambele operate de Aeroflot, sunt în prezent blocate la sol unde sunt dezmembrate pentru piese de schimb, a declarat o sursă din apropierea acestui dosar. Aceasta a precizat că, în cazul avionului Airbus A350, este vorba de un aparat aproape nou. De asemenea, au început să fie scoase componente şi de pe câteva avioane de tip Boeing 737 şi Airbus A320 din flota Aeroflot, deoarece transportatorul are nevoie de mai multe piese de schimb pentru alte alte aparate Boeing 737 şi Airbus A320.

Cea mai mare parte a avioanelor folosite de companiile aeriene ruseşti sunt aparate produse în Occident. Însă şi avioanele de pasageri Sukhoi Superjet asamblate în Rusia sunt dependente de componentele produse în străinătate.

Sursa citată de Reuters susţine că un motor a fost deja scos de pe un avion Superjet pentru ca un alt aparat Superjet să poată zbura în continuare. Experţii subliniază că este ceva frecvent ca motoarele să fie schimbate de pe un avion pe altul, nefiind considerate echipamente care să fie parte din corpul aeronavei.

Problema ar putea apărea cu avioanele mai noi precum A320neo, A350, Boeing 737 MAX şi Boeing 787. Acestea au o tehnologie o care este îmbunătăţită în mod constant. Astfel, rușii se vor confrunta cu probleme.

Aproximativ 80% din flota Aeroflot constă din avioane Boeing şi Airbus. La finele anului trecut, compania aeriană rusească deţinea 134 de avioane Boeing şi 146 de arate Airbus, precum şi 80 de avioane ruseşti de tip Sukhoi Superjet-100. Potrivit calculelor Reuters, pe baza datelor furnizate de Flightradar24, aproximativ 50 de avioane Aeroflot, adică 15% din flota sa, nu au mai decolat începând de la finele lunii iulie. În plus, trei dintre cele şapte avioane de tip Airbus A350s operate de Aeroflot, inclusiv un avion care acum este dezmembrat pentru piese de schimb, nu au mai decolat de trei luni.

Transportatorii aerieni ruşi zboară în prezent pe mai puţine rute, din cauza sancţiunilor occidentale, ceea ce înseamnă că sunt avioane care nu sunt folosite şi pot fi dezmembrate pentru piese de schimb, a declarat o a doua sursă.

Aeroflot, odată una dintre cele mai mare companii aeriene ale lumii dar care acum este dependentă de susţinerea statului, a înregistrat o scădere de 22% a traficului în al doilea trimestru al acestui an, după ce sancţiunile internaţionale au împiedicat Aeroflot să zboare pe majoritatea destinaţiilor occidentale.

#piese de schimb #aeroflot #avioane #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.