Rușii vând 100 de proprietăți deținute de ucraineni în Crimeea, inclusiv una care aparţine preşedintelui Zelenski

Autorităţile instalate de Rusia în Crimeea au declarat sâmbătă că intenţionează să vândă aproximativ 100 de proprietăţi ucrainene, inclusiv una care aparţine preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Reuters.

Vladimir Konstantinov, preşedintele Parlamentului din Crimeea, a declarat că proprietăţile naţionalizate vor fi vândute ”în curând” şi că autorităţile au organizat primele opt licitaţii pentru proprietăţile unor oameni de afaceri ucraineni.

Contractele de vânzare s-au ridicat la peste 815 milioane de ruble (8,51 milioane de dolari), a declarat Konstantinov pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Autorităţile instalate de Rusia în Crimeea au anunţat în februarie că au naţionalizat aproximativ 500 de proprietăţi în Crimeea, inclusiv unele aparţinând unor politicieni şi personalităţi ucrainene de rang înalt.
Crimeea, recunoscută la nivel internaţional ca parte a Ucrainei, este controlată de Moscova din 2014, când Rusia a anexat peninsula din Marea Neagră, cu opt ani înainte de invazia sa pe scară largă în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Crimeea #Zelenski #proprietati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.