Rușii vor munci mai mult, pentru a susține războiul lui Putin în Ucraina. Măsura amintește de Al Doilea Război Mondial

Asociația Antreprenorilor ”Avanti” a propus introducerea unei săptămâni de lucru de șase zile în Rusia, ca în timpul Marelui Război Patriotic. Este de remarcat faptul că inițiativa a apărut atunci când întreaga lume discută activ despre reducerea timpului de lucru, iar companiile trec treptat la un program de patru zile.

Inițiatorii explică: Rusia, în ansamblu, a rezistat foarte bine sancțiunilor, dar acum economia are nevoie de sprijin suplimentar, pentru că a crescut foarte mult. Introducerea perioadei de șase zile va contribui la realizarea unui progres tehnologic și industrial, la consolidarea suveranității economice și la reducerea dependenței de alte țări.

Antreprenorii și-au amintit și de experiența Marelui Război Patriotic: atunci locuitorii URSS lucrau șase și șapte zile pe săptămână. Cinci zile a fost introdus abia în 1967.
Duma de Stat este gata să schimbe legea
Duma de Stat nu a apreciat ideea unei săptămâni de lucru de șase zile. Iaroslav Nilov, președintele Comisiei Dumei de Stat pentru Muncă, Politică Socială și Afaceri, a declarat pentru NEWS.ru că, în conformitate cu legislația actuală a muncii, unele întreprinderi din Rusia lucrează deja cu o săptămână de lucru de șase zile, pe baza sarcini stabilite de stat. Aici nu este necesară o reglementare suplimentară, iar în unele cazuri poate fi chiar periculoasă, crede el.

Trebuie remarcat faptul că, de obicei, Duma de Stat adoptă doar proiecte de lege înaintate de președinte, guvern, grupuri mari comune de deputați și senatori sau membri ai Rusiei Unite (partidul lui Putin).

Până acum, în Rusia au existat discuții active despre introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile. În iunie 2019, Dmitri Medvedev, care la acea vreme ocupa postul de prim-ministru al Federației Ruse, a exprimat ideea unei posibile tranziții la o săptămână de patru zile. Acesta a făcut referire la experiența companiilor străine care au trecut la un astfel de program și au reușit să crească productivitatea muncii.

Acum, Codul Muncii al Federației Ruse stabilește o săptămână de lucru de cinci zile, care durează 40 de ore.

În practică, sub amenințarea concedierii, rușii lucrează adesea fără a ține cont de ore suplimentare și fără a fi plătite orele suplimentare .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #razboi #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.