Rușii vor munci mai mult, pentru a susține războiul lui Putin în Ucraina. Măsura amintește de Al Doilea Război Mondial

Asociația Antreprenorilor ”Avanti” a propus introducerea unei săptămâni de lucru de șase zile în Rusia, ca în timpul Marelui Război Patriotic. Este de remarcat faptul că inițiativa a apărut atunci când întreaga lume discută activ despre reducerea timpului de lucru, iar companiile trec treptat la un program de patru zile.

Inițiatorii explică: Rusia, în ansamblu, a rezistat foarte bine sancțiunilor, dar acum economia are nevoie de sprijin suplimentar, pentru că a crescut foarte mult. Introducerea perioadei de șase zile va contribui la realizarea unui progres tehnologic și industrial, la consolidarea suveranității economice și la reducerea dependenței de alte țări.

Antreprenorii și-au amintit și de experiența Marelui Război Patriotic: atunci locuitorii URSS lucrau șase și șapte zile pe săptămână. Cinci zile a fost introdus abia în 1967.
Duma de Stat este gata să schimbe legea
Duma de Stat nu a apreciat ideea unei săptămâni de lucru de șase zile. Iaroslav Nilov, președintele Comisiei Dumei de Stat pentru Muncă, Politică Socială și Afaceri, a declarat pentru NEWS.ru că, în conformitate cu legislația actuală a muncii, unele întreprinderi din Rusia lucrează deja cu o săptămână de lucru de șase zile, pe baza sarcini stabilite de stat. Aici nu este necesară o reglementare suplimentară, iar în unele cazuri poate fi chiar periculoasă, crede el.

Trebuie remarcat faptul că, de obicei, Duma de Stat adoptă doar proiecte de lege înaintate de președinte, guvern, grupuri mari comune de deputați și senatori sau membri ai Rusiei Unite (partidul lui Putin).

Până acum, în Rusia au existat discuții active despre introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile. În iunie 2019, Dmitri Medvedev, care la acea vreme ocupa postul de prim-ministru al Federației Ruse, a exprimat ideea unei posibile tranziții la o săptămână de patru zile. Acesta a făcut referire la experiența companiilor străine care au trecut la un astfel de program și au reușit să crească productivitatea muncii.

Acum, Codul Muncii al Federației Ruse stabilește o săptămână de lucru de cinci zile, care durează 40 de ore.

În practică, sub amenințarea concedierii, rușii lucrează adesea fără a ține cont de ore suplimentare și fără a fi plătite orele suplimentare .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #razboi #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.