Rușii vor munci mai mult, pentru a susține războiul lui Putin în Ucraina. Măsura amintește de Al Doilea Război Mondial

Asociația Antreprenorilor ”Avanti” a propus introducerea unei săptămâni de lucru de șase zile în Rusia, ca în timpul Marelui Război Patriotic. Este de remarcat faptul că inițiativa a apărut atunci când întreaga lume discută activ despre reducerea timpului de lucru, iar companiile trec treptat la un program de patru zile.

Inițiatorii explică: Rusia, în ansamblu, a rezistat foarte bine sancțiunilor, dar acum economia are nevoie de sprijin suplimentar, pentru că a crescut foarte mult. Introducerea perioadei de șase zile va contribui la realizarea unui progres tehnologic și industrial, la consolidarea suveranității economice și la reducerea dependenței de alte țări.

Antreprenorii și-au amintit și de experiența Marelui Război Patriotic: atunci locuitorii URSS lucrau șase și șapte zile pe săptămână. Cinci zile a fost introdus abia în 1967.
Duma de Stat este gata să schimbe legea
Duma de Stat nu a apreciat ideea unei săptămâni de lucru de șase zile. Iaroslav Nilov, președintele Comisiei Dumei de Stat pentru Muncă, Politică Socială și Afaceri, a declarat pentru NEWS.ru că, în conformitate cu legislația actuală a muncii, unele întreprinderi din Rusia lucrează deja cu o săptămână de lucru de șase zile, pe baza sarcini stabilite de stat. Aici nu este necesară o reglementare suplimentară, iar în unele cazuri poate fi chiar periculoasă, crede el.

Trebuie remarcat faptul că, de obicei, Duma de Stat adoptă doar proiecte de lege înaintate de președinte, guvern, grupuri mari comune de deputați și senatori sau membri ai Rusiei Unite (partidul lui Putin).

Până acum, în Rusia au existat discuții active despre introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile. În iunie 2019, Dmitri Medvedev, care la acea vreme ocupa postul de prim-ministru al Federației Ruse, a exprimat ideea unei posibile tranziții la o săptămână de patru zile. Acesta a făcut referire la experiența companiilor străine care au trecut la un astfel de program și au reușit să crească productivitatea muncii.

Acum, Codul Muncii al Federației Ruse stabilește o săptămână de lucru de cinci zile, care durează 40 de ore.

În practică, sub amenințarea concedierii, rușii lucrează adesea fără a ține cont de ore suplimentare și fără a fi plătite orele suplimentare .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #razboi #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.