Rușii vor munci mai mult, pentru a susține războiul lui Putin în Ucraina. Măsura amintește de Al Doilea Război Mondial

Asociația Antreprenorilor ”Avanti” a propus introducerea unei săptămâni de lucru de șase zile în Rusia, ca în timpul Marelui Război Patriotic. Este de remarcat faptul că inițiativa a apărut atunci când întreaga lume discută activ despre reducerea timpului de lucru, iar companiile trec treptat la un program de patru zile.

Inițiatorii explică: Rusia, în ansamblu, a rezistat foarte bine sancțiunilor, dar acum economia are nevoie de sprijin suplimentar, pentru că a crescut foarte mult. Introducerea perioadei de șase zile va contribui la realizarea unui progres tehnologic și industrial, la consolidarea suveranității economice și la reducerea dependenței de alte țări.

Antreprenorii și-au amintit și de experiența Marelui Război Patriotic: atunci locuitorii URSS lucrau șase și șapte zile pe săptămână. Cinci zile a fost introdus abia în 1967.
Duma de Stat este gata să schimbe legea
Duma de Stat nu a apreciat ideea unei săptămâni de lucru de șase zile. Iaroslav Nilov, președintele Comisiei Dumei de Stat pentru Muncă, Politică Socială și Afaceri, a declarat pentru NEWS.ru că, în conformitate cu legislația actuală a muncii, unele întreprinderi din Rusia lucrează deja cu o săptămână de lucru de șase zile, pe baza sarcini stabilite de stat. Aici nu este necesară o reglementare suplimentară, iar în unele cazuri poate fi chiar periculoasă, crede el.

Trebuie remarcat faptul că, de obicei, Duma de Stat adoptă doar proiecte de lege înaintate de președinte, guvern, grupuri mari comune de deputați și senatori sau membri ai Rusiei Unite (partidul lui Putin).

Până acum, în Rusia au existat discuții active despre introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile. În iunie 2019, Dmitri Medvedev, care la acea vreme ocupa postul de prim-ministru al Federației Ruse, a exprimat ideea unei posibile tranziții la o săptămână de patru zile. Acesta a făcut referire la experiența companiilor străine care au trecut la un astfel de program și au reușit să crească productivitatea muncii.

Acum, Codul Muncii al Federației Ruse stabilește o săptămână de lucru de cinci zile, care durează 40 de ore.

În practică, sub amenințarea concedierii, rușii lucrează adesea fără a ține cont de ore suplimentare și fără a fi plătite orele suplimentare .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #razboi #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.