S-a scumpit benzina. Cât costă acum un litru

Mai multe stații PECO au afișat la panou prețuri mai mari la benzina cu cifra octanică 95. Scumpirea este de circa 20 de bani, un litru ajungând să coste aproape 20,60 lei, transmite IPN.

Fostul deputat Alexandru Slusari a declarat astăzi că în ultimele patru zile se atestă o scăderea ușoară a cotațiilor Plats atât la benzină, cât și la motorină.

„Însă republica oligarhică petrolieră are propriile reguli. Zeci de ani prețurile la combustibil sunt stabilite prin înțelegere între un grup îngust de companii, uneori cu coordonare cu politicieni. Și iată că a fost iar majorat prețul la benzina cu 40 bani. Vina se dă pe metodologia nouă. Ce face ANRE? În loc să intervină, să controleze dacă se respectă metodologia, băieții cu salarii de 80 de mii de lei lunar, desemnați acolo pe criterii politice, vin cu bâlbâială, precum că legislația are carențe. Probabil legea nouă nu este perfectă. Dar voi, cei din ANRE, unde ați fost la etapa elaborării actului respectiv?”, se întreabă Alexandru Slusari.

Potrivit lui, ceea ce se întâmplă acum pe piața petrolieră este următorul acord de cartel între cele mai mari companii, cu participarea ANRE și cu poziția pasivă a Consiliului Concurenței. „Petroliștii arată mușchi întregii țări, profitând de ocazia lipsei îndelungate a Guvernului și a faptului că ANRE demult depinde de ei. În toiul recoltării ei șantajează agricultorii. Îi presează companiile de transport, care sunt după pandemia la pragul falimentului. Își bat joc de cetățeni, schimbând fiecare zi prețuri, chiar dacă au stocuri suficiente pentru 2-3 săptămâni, iar legislația stabilește plafonul maximal de preț la benzina și motorina”, mai spune Alexandru Slusari.

ANRE și Consiliul Concurenții, deocamdată nu au venit cu o reacție referitoare la cele mai recente scumpiri. Totodată, Agenția încă nu a publicat vreo informație despre rezultatul solicitărilor de informații adresate operatorilor după scumpirile de acum circa zece zile.

Pentru astăzi, 28 iulie, deputații PAS au anunțat consultări publice, la care se vor discuta amendamente la Legea privind piața produselor petroliere.

Anterior, expertul Veaceslav Ioniță declara că noua metodologie de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere creează perturbații pe piața produselor petroliere din Republica Moldova. Potrivit lui, este vorba despre un sabotaj economic, care duce la monopolizarea pieței și anulează orice posibilitate de a ajuta agricultorii cu prețuri reduse la produsele petroliere.

#scumpire #preturi #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.