S-a stins din viață Prințul Filip, soțul Reginei Elisabeta a II-a

Ducele de Edinburgh, soțul Reginei Elisabeta a II-a, Prințul Filip, s-a stins din viață la vârsta de 99 ani. Vestea morții a fost anunțată la Palatul Buckingham. Tragicul eveniment s-a întâmplat pe măsură ce prințul a fost internat la spitalul regelui Edward al VII-lea din Londra la 16 februarie, după care a fost mutat la spitalul St Bartholomew din City of London, unde a fost supus unei proceduri cardiace, ca mai apoi să fie externat după aproape două săptămâni.

Născut pe insula Corfu, prințul Philip, care odată s-a descris drept „un prinț balcanic discreditat, fără niciun merit sau distincție specială”, a jucat un rol cheie în dezvoltarea monarhiei moderne din Marea Britanie.

Deși nu i s-a dat niciodată oficial titlul de prinț consoart, el a trăit o viață de neîncetată datorie regală, renunțând la promițătoarea sa carieră navală, despre care unii credeau că i-ar fi putut desemna titlul de „Primul Lord al Mării”.

Prințul Charles a făcut călătoria de 160 de kilometri de la casa sa din Highgrove, Gloucestershire, pentru a-și vizita tatăl pentru 30 de minute la spital.

Philip s-a retras din funcțiile publice în 2017 la vârsta de 96 de ani, deși a continuat să participe ocazional la evenimentele publice.

Ultimul său angajament oficial a fost în iulie anul trecut, când a predat rolul său de colonel-șef al Rifles către Camilla, ducesa de Cornwall într-o ceremonie la Windsor.

#Printul Filip #deces #Edinburgh

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.