S-a stins din viață Prințul Filip, soțul Reginei Elisabeta a II-a

Ducele de Edinburgh, soțul Reginei Elisabeta a II-a, Prințul Filip, s-a stins din viață la vârsta de 99 ani. Vestea morții a fost anunțată la Palatul Buckingham. Tragicul eveniment s-a întâmplat pe măsură ce prințul a fost internat la spitalul regelui Edward al VII-lea din Londra la 16 februarie, după care a fost mutat la spitalul St Bartholomew din City of London, unde a fost supus unei proceduri cardiace, ca mai apoi să fie externat după aproape două săptămâni.

Născut pe insula Corfu, prințul Philip, care odată s-a descris drept „un prinț balcanic discreditat, fără niciun merit sau distincție specială”, a jucat un rol cheie în dezvoltarea monarhiei moderne din Marea Britanie.

Deși nu i s-a dat niciodată oficial titlul de prinț consoart, el a trăit o viață de neîncetată datorie regală, renunțând la promițătoarea sa carieră navală, despre care unii credeau că i-ar fi putut desemna titlul de „Primul Lord al Mării”.

Prințul Charles a făcut călătoria de 160 de kilometri de la casa sa din Highgrove, Gloucestershire, pentru a-și vizita tatăl pentru 30 de minute la spital.

Philip s-a retras din funcțiile publice în 2017 la vârsta de 96 de ani, deși a continuat să participe ocazional la evenimentele publice.

Ultimul său angajament oficial a fost în iulie anul trecut, când a predat rolul său de colonel-șef al Rifles către Camilla, ducesa de Cornwall într-o ceremonie la Windsor.

#Printul Filip #deces #Edinburgh

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.