S-a stins din viață Prințul Filip, soțul Reginei Elisabeta a II-a

Ducele de Edinburgh, soțul Reginei Elisabeta a II-a, Prințul Filip, s-a stins din viață la vârsta de 99 ani. Vestea morții a fost anunțată la Palatul Buckingham. Tragicul eveniment s-a întâmplat pe măsură ce prințul a fost internat la spitalul regelui Edward al VII-lea din Londra la 16 februarie, după care a fost mutat la spitalul St Bartholomew din City of London, unde a fost supus unei proceduri cardiace, ca mai apoi să fie externat după aproape două săptămâni.

Născut pe insula Corfu, prințul Philip, care odată s-a descris drept „un prinț balcanic discreditat, fără niciun merit sau distincție specială”, a jucat un rol cheie în dezvoltarea monarhiei moderne din Marea Britanie.

Deși nu i s-a dat niciodată oficial titlul de prinț consoart, el a trăit o viață de neîncetată datorie regală, renunțând la promițătoarea sa carieră navală, despre care unii credeau că i-ar fi putut desemna titlul de „Primul Lord al Mării”.

Prințul Charles a făcut călătoria de 160 de kilometri de la casa sa din Highgrove, Gloucestershire, pentru a-și vizita tatăl pentru 30 de minute la spital.

Philip s-a retras din funcțiile publice în 2017 la vârsta de 96 de ani, deși a continuat să participe ocazional la evenimentele publice.

Ultimul său angajament oficial a fost în iulie anul trecut, când a predat rolul său de colonel-șef al Rifles către Camilla, ducesa de Cornwall într-o ceremonie la Windsor.

#Printul Filip #deces #Edinburgh

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.