Sancțiunile mușcă. Extracțiile petrolului rusesc s-au redus la minimul ultimilor 16 ani

Producția de petrol a Federației Ruse s-a situat, la finalul anului 2025, la 512 milioane de tone, a declarat vicepremierul Alexandr Novak într-un articol publicat în revista „Energeticeskaia Politika”. Nivelul reprezintă cel mai redus volum din 2009, când Rusia extrăgea 494,2 milioane de tone.

Datele prezentate de Novak arată că producția a scăzut pentru al treilea an consecutiv: 535 milioane tone în 2022, 530 milioane tone în 2023 și 516 milioane tone în 2024.

Chiar și în anul pandemic 2020, producția a fost ușor mai mare, de 512,7 milioane de tone.

Guvernul rus planificase pentru 2025 o creștere a extracției până la 520 milioane de tone, iar acordul OPEC+ permitea majorarea cotei Rusiei de la 8,98 la 9,57 milioane de barili pe zi. În realitate însă, la sfârșitul anului, producția zilnică a ajuns doar la 9,33 milioane barili, iar în luna decembrie extracția a început să scadă brusc, cu aproximativ 250 de mii de barili pe zi.

Potrivit analistului Ianis Kluge, expert al Institutului German pentru Probleme de Securitate Internațională, declinul este legat direct de sancțiunile impuse de SUA împotriva Rosneft și Lukoil, care au afectat exporturile spre India și China. De la intrarea în vigoare a sancțiunilor, la sfârșitul lunii noiembrie, aproximativ 35 de milioane de barili de petrol au rămas blocați în tancuri petroliere pe mare, din lipsă de cumpărători și spații de depozitare.

Situația este agravată de prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care se vinde în prezent la 35–37 de dolari pe baril, cu un discount de aproape 50% față de Brent. Potrivit estimărilor Reuters, la jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia companiile pierd în medie circa 5 dolari la fiecare baril vândut. Ca urmare, profiturile marilor companii au scăzut drastic: Rosneft – de trei ori, Lukoil – de două ori, iar Gazprom Neft – cu 54%.

Expertul Craig Kennedy, de la Davis Center for Russian and Eurasian Studies, avertizează că industria petrolieră rusă, care asigură circa un sfert din veniturile bugetare și aproape jumătate din exporturile țării, „alunecă treptat într-o criză”. La apogeu, în 2019, Rusia producea 560 milioane de tone anual, un record post-sovietic, nivel care nu a mai fost atins după pandemia de COVID-19 și declanșarea războiului.

Perspectivele pe termen lung sunt și mai sumbre. Conform strategiei energetice a Federației Ruse, aprobate anul trecut de guvern, producția de petrol ar putea scădea la 477 milioane de tone până în 2036 și la 287 milioane de tone până în 2050, în așa-numitul „scenariu inerțial”. În acest caz, exporturile s-ar putea reduce de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane de tone anual.

În „scenariul de stres”, care presupune înăsprirea sancțiunilor occidentale și accelerarea renunțării globale la hidrocarburi, până în 2050 Rusia ar mai produce doar 171 milioane de tone de petrol pe an, iar exporturile ar putea coborî la zero.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.