Sancțiunile SUA, efect devastator asupra NIS, deținut de Gazprom: Profit redus cu 77% în 2024

02 Feb. 2025, 10:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2025, 10:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de gigantul rus Gazprom, a înregistrat o scădere de 77% a profitului net în 2024, ajungând la 10,1 miliarde de dinari (89,5 milioane de dolari), comparativ cu 44,2 miliarde de dinari în anul precedent, potrivit unui raport citat de SeeNews. Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) a scăzut cu 35%, situându-se la 44,4 miliarde de dinari, față de 68,1 miliarde în 2023. Potrivit companiei, principalele cauze ale acestei scăderi au fost redresarea rafinăriei din Pancevo, performanța slabă a filialei HIP Petrohemija și condițiile de piață mai puțin favorabile.

NIS a raportat o creștere de 36% a investițiilor, ajungând la 53,2 miliarde de dinari în 2024. Cea mai semnificativă inițiativă a fost revizia completă a rafinăriei Pancevo, desfășurată între februarie și aprilie 2024, un proiect de amploare în valoare de 95 de milioane de euro.

În ianuarie 2025, Trezoreria SUA a impus sancțiuni asupra NIS, ca parte a măsurilor împotriva sectorului energetic controlat de Rusia. Deși compania continuă să evalueze efectele acestor sancțiuni, incertitudinile rămân semnificative. „Efectele economice viitoare sunt dificil de prevăzut, iar rezultatele reale ar putea diferi de estimările actuale”, a subliniat NIS.

Gazprom Neft deține 50% din NIS, în timp ce Gazprom deține 6,15%. Guvernul Serbiei controlează aproximativ 30%, restul fiind în posesia acționarilor minoritari. Ca răspuns la sancțiuni, Bursa din Belgrad a suspendat tranzacționarea acțiunilor NIS pentru a proteja investitorii de volatilitatea prețurilor.

NIS, una dintre cele mai mari companii de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, continuă să joace un rol central în industria energetică, de la explorare și producție, până la prelucrare și vânzare cu amănuntul a produselor petroliere. Totuși, presiunile geopolitice și economice pun sub semnul întrebării viitoarele performanțe ale grupului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

15 Feb. 2026, 11:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Feb. 2026, 11:07 // Actual //  Ursu Victor

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!