Sancțiunile SUA, efect devastator asupra NIS, deținut de Gazprom: Profit redus cu 77% în 2024

Compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de gigantul rus Gazprom, a înregistrat o scădere de 77% a profitului net în 2024, ajungând la 10,1 miliarde de dinari (89,5 milioane de dolari), comparativ cu 44,2 miliarde de dinari în anul precedent, potrivit unui raport citat de SeeNews. Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) a scăzut cu 35%, situându-se la 44,4 miliarde de dinari, față de 68,1 miliarde în 2023. Potrivit companiei, principalele cauze ale acestei scăderi au fost redresarea rafinăriei din Pancevo, performanța slabă a filialei HIP Petrohemija și condițiile de piață mai puțin favorabile.

NIS a raportat o creștere de 36% a investițiilor, ajungând la 53,2 miliarde de dinari în 2024. Cea mai semnificativă inițiativă a fost revizia completă a rafinăriei Pancevo, desfășurată între februarie și aprilie 2024, un proiect de amploare în valoare de 95 de milioane de euro.

În ianuarie 2025, Trezoreria SUA a impus sancțiuni asupra NIS, ca parte a măsurilor împotriva sectorului energetic controlat de Rusia. Deși compania continuă să evalueze efectele acestor sancțiuni, incertitudinile rămân semnificative. „Efectele economice viitoare sunt dificil de prevăzut, iar rezultatele reale ar putea diferi de estimările actuale”, a subliniat NIS.

Gazprom Neft deține 50% din NIS, în timp ce Gazprom deține 6,15%. Guvernul Serbiei controlează aproximativ 30%, restul fiind în posesia acționarilor minoritari. Ca răspuns la sancțiuni, Bursa din Belgrad a suspendat tranzacționarea acțiunilor NIS pentru a proteja investitorii de volatilitatea prețurilor.

NIS, una dintre cele mai mari companii de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, continuă să joace un rol central în industria energetică, de la explorare și producție, până la prelucrare și vânzare cu amănuntul a produselor petroliere. Totuși, presiunile geopolitice și economice pun sub semnul întrebării viitoarele performanțe ale grupului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#serbia #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.