Sancțiunile SUA, efect devastator asupra NIS, deținut de Gazprom: Profit redus cu 77% în 2024

Compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de gigantul rus Gazprom, a înregistrat o scădere de 77% a profitului net în 2024, ajungând la 10,1 miliarde de dinari (89,5 milioane de dolari), comparativ cu 44,2 miliarde de dinari în anul precedent, potrivit unui raport citat de SeeNews. Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) a scăzut cu 35%, situându-se la 44,4 miliarde de dinari, față de 68,1 miliarde în 2023. Potrivit companiei, principalele cauze ale acestei scăderi au fost redresarea rafinăriei din Pancevo, performanța slabă a filialei HIP Petrohemija și condițiile de piață mai puțin favorabile.

NIS a raportat o creștere de 36% a investițiilor, ajungând la 53,2 miliarde de dinari în 2024. Cea mai semnificativă inițiativă a fost revizia completă a rafinăriei Pancevo, desfășurată între februarie și aprilie 2024, un proiect de amploare în valoare de 95 de milioane de euro.

În ianuarie 2025, Trezoreria SUA a impus sancțiuni asupra NIS, ca parte a măsurilor împotriva sectorului energetic controlat de Rusia. Deși compania continuă să evalueze efectele acestor sancțiuni, incertitudinile rămân semnificative. „Efectele economice viitoare sunt dificil de prevăzut, iar rezultatele reale ar putea diferi de estimările actuale”, a subliniat NIS.

Gazprom Neft deține 50% din NIS, în timp ce Gazprom deține 6,15%. Guvernul Serbiei controlează aproximativ 30%, restul fiind în posesia acționarilor minoritari. Ca răspuns la sancțiuni, Bursa din Belgrad a suspendat tranzacționarea acțiunilor NIS pentru a proteja investitorii de volatilitatea prețurilor.

NIS, una dintre cele mai mari companii de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, continuă să joace un rol central în industria energetică, de la explorare și producție, până la prelucrare și vânzare cu amănuntul a produselor petroliere. Totuși, presiunile geopolitice și economice pun sub semnul întrebării viitoarele performanțe ale grupului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#serbia #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.