Sancțiunile SUA, efect devastator asupra NIS, deținut de Gazprom: Profit redus cu 77% în 2024

Compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de gigantul rus Gazprom, a înregistrat o scădere de 77% a profitului net în 2024, ajungând la 10,1 miliarde de dinari (89,5 milioane de dolari), comparativ cu 44,2 miliarde de dinari în anul precedent, potrivit unui raport citat de SeeNews. Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) a scăzut cu 35%, situându-se la 44,4 miliarde de dinari, față de 68,1 miliarde în 2023. Potrivit companiei, principalele cauze ale acestei scăderi au fost redresarea rafinăriei din Pancevo, performanța slabă a filialei HIP Petrohemija și condițiile de piață mai puțin favorabile.

NIS a raportat o creștere de 36% a investițiilor, ajungând la 53,2 miliarde de dinari în 2024. Cea mai semnificativă inițiativă a fost revizia completă a rafinăriei Pancevo, desfășurată între februarie și aprilie 2024, un proiect de amploare în valoare de 95 de milioane de euro.

În ianuarie 2025, Trezoreria SUA a impus sancțiuni asupra NIS, ca parte a măsurilor împotriva sectorului energetic controlat de Rusia. Deși compania continuă să evalueze efectele acestor sancțiuni, incertitudinile rămân semnificative. „Efectele economice viitoare sunt dificil de prevăzut, iar rezultatele reale ar putea diferi de estimările actuale”, a subliniat NIS.

Gazprom Neft deține 50% din NIS, în timp ce Gazprom deține 6,15%. Guvernul Serbiei controlează aproximativ 30%, restul fiind în posesia acționarilor minoritari. Ca răspuns la sancțiuni, Bursa din Belgrad a suspendat tranzacționarea acțiunilor NIS pentru a proteja investitorii de volatilitatea prețurilor.

NIS, una dintre cele mai mari companii de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, continuă să joace un rol central în industria energetică, de la explorare și producție, până la prelucrare și vânzare cu amănuntul a produselor petroliere. Totuși, presiunile geopolitice și economice pun sub semnul întrebării viitoarele performanțe ale grupului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#serbia #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.