Sancțiunile SUA, efect devastator asupra NIS, deținut de Gazprom: Profit redus cu 77% în 2024

Compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de gigantul rus Gazprom, a înregistrat o scădere de 77% a profitului net în 2024, ajungând la 10,1 miliarde de dinari (89,5 milioane de dolari), comparativ cu 44,2 miliarde de dinari în anul precedent, potrivit unui raport citat de SeeNews. Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) a scăzut cu 35%, situându-se la 44,4 miliarde de dinari, față de 68,1 miliarde în 2023. Potrivit companiei, principalele cauze ale acestei scăderi au fost redresarea rafinăriei din Pancevo, performanța slabă a filialei HIP Petrohemija și condițiile de piață mai puțin favorabile.

NIS a raportat o creștere de 36% a investițiilor, ajungând la 53,2 miliarde de dinari în 2024. Cea mai semnificativă inițiativă a fost revizia completă a rafinăriei Pancevo, desfășurată între februarie și aprilie 2024, un proiect de amploare în valoare de 95 de milioane de euro.

În ianuarie 2025, Trezoreria SUA a impus sancțiuni asupra NIS, ca parte a măsurilor împotriva sectorului energetic controlat de Rusia. Deși compania continuă să evalueze efectele acestor sancțiuni, incertitudinile rămân semnificative. „Efectele economice viitoare sunt dificil de prevăzut, iar rezultatele reale ar putea diferi de estimările actuale”, a subliniat NIS.

Gazprom Neft deține 50% din NIS, în timp ce Gazprom deține 6,15%. Guvernul Serbiei controlează aproximativ 30%, restul fiind în posesia acționarilor minoritari. Ca răspuns la sancțiuni, Bursa din Belgrad a suspendat tranzacționarea acțiunilor NIS pentru a proteja investitorii de volatilitatea prețurilor.

NIS, una dintre cele mai mari companii de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, continuă să joace un rol central în industria energetică, de la explorare și producție, până la prelucrare și vânzare cu amănuntul a produselor petroliere. Totuși, presiunile geopolitice și economice pun sub semnul întrebării viitoarele performanțe ale grupului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#serbia #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala de la Cuciurgan a trecut la gaz, anunță presa din regiune. Compania Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene, pe 1 februarie, gazele oferite ca împrumut de guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană pentru a preveni căderea presiunii în conducte și o criză umanitară, după ce livrările de gaze rusești au încetat cu o lună mai devreme.

Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE), condusă de prim-ministrul Dorin Recean, a aprobat achiziţionarea de gaze naturale pentru malul stâng al Nistrului şi de energie electrică pentru malul drept, în baza unui grant de 30 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană.

SA Energocom, compania responsabilă de achiziţiile de energie ale Republicii Moldova, va procura gaze de pe platforme de tranzacţionare din Uniunea Europeană şi Ucraina, la preţuri de piaţă. Transportul gazelor se va realiza conform unui program agreat cu SRL Tiraspoltransgaz, iar livrările zilnice nu vor depăşi echivalentul a 3 milioane de metri cubi. Costurile pentru transport vor fi acoperite de SA Energocom, conform tarifelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

În ceea ce priveşte energia electrică, aceasta va fi achiziţionată tot de pe platforme europene şi ucrainene, urmând să fie livrată către consumatorii protejaţi, cum ar fi gospodăriile, instituţiile medicale, unităţile de învăţământ şi centralele electrice din raioanele de est ale Republicii Moldova. Importurile de gaze şi energie electrică vor beneficia de scutire de TVA.

Acest sprijin financiar face parte dintr-un pachet mai larg de 64 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Din această sumă, 34 de milioane de euro vor fi alocate direct bugetului de stat în două tranşe, contribuind la consolidarea sistemului energetic naţional.

Timp de o lună de la întreruperea livrărilor de gaze rusești, regiunea secesionistă a consumat toate rezervele rămase în conductele din stânga Nistrului, folosindu-le mai ales pentru nevoile populației, iar continuarea acestui consum nu mai este posibilă.

Regiunea separatistă prorusă, cu aproape jumătate de milion de locuitori, s-a confruntat cu întreruperi de agent termic, căldură și electricitate.

Transnistria, care nu se află sub jurisdicția Chișinăului din anii 90 ai secolului trecut, era aprovizionată gratuit de compania rusă Gazprom, dar aceste gaze tranzitau Ucraina, care nu a mai reînnoit contractul dintre Kiev și Moscova ce a expirat la 1 ianuarie, ceea ce a dus la întreruperi de căldură și curent electric.

Republica Moldova a fost ferită de întreruperi datorită importurilor de electricitate și gaze din România.

Regiunea transnistreană a rămas fără gaze rusești la 1 ianuarie, când Rusia a oprit livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina, iar concernul rus Gazprom nu a propus rute alternative, în ciuda obligațiilor contractuale. Centrala de la Cuciurgan a trecut la cărbune și livra 150 MWh, volum de curent care era insuficient pentru acoperirea necesităilor regiunii.