Șantajul gazelor. Tănase: N-am fi fost la cheremul Gazprom, dacă n-am fi cedat presiunilor din 2012

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase susține că situația cu criza gazelor prin care trece, în prezent, Republica Moldova s-a mai repetat în anul 2012. La acea vreme Moscova șantaja Chișinăul să renunțe implementarea pachetului energetic III în schimbul reducerii de 30% pentru gazul livrat.

FT scrie că Gazprom a propus oficialilor moldoveni că vor reduce prețul la gazele naturale dacă Chișinăul este pregătit să „adapteze” Acordul de liber schimb cu UE”, spune Tănase, care se întreabă: Ce înseamnă de fapt această „adaptare”?

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Gazprom cere ca Moldova să amâne implementarea Pachetul III Energetic, în domeniul pieței energetice, care prevede liberalizarea pieței gazelor.

Exact ca și acum, în 2012, Rusia șantaja Republica Moldova, dacă vrea să obțină o reducere de 30% la prețul gazului importat de la Gazprom, trebuie să renunțe la implementarea pachetului 3 energetic. Rusia era deranjata de p. 9 al Directivei, care prevede separarea activităților de transport de cele de furnizare și distribuție a gazelor naturale”, a mai spus Tănase.

Din motive neclare – a opinat Alexandru Tănase – la acea dată Moldova a cedat șantajului, amânând transpunerea și implementarea Directivei 2009/73/EC pentru sectorul de gaze naturale. Mai mult ca atât, i-au convins și pe europeni să-i sprijine în acest demers.

Este o lecție buna de învățat. Dacă n-am fi făcut aceste jocuri atunci, astăzi nu ne-am fi pomenit cu toții în situația de dependență totala de Gazprom (citește Federația Rusă)”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

Publicația britanică Financial Times scria, la 27 octombrie, că Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

Energocom anunță că DXT și PGNiG au câștigat licitația. DXT Commodities – o companie internațională care este lider pe piața angro de gaz și energie, dar și compania poloneză PGNiG vor furniza astăzi gaze naturale Republicii Moldova.

#Tănase #șantaj #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția de Investiții a anunțat deschiderea etapei de depunere a dosarelor pentru Programul BRIDGE Export, un instrument financiar destinat implementării strategiilor și activităților sectoriale de promovare a exportatorilor din Republica Moldova. Programul vizează eficientizarea eforturilor de promovare a exporturilor prin facilitarea accesului la resurse financiare nerambursabile, acoperind până la 60% din costurile eligibile ale proiectelor propuse.

Lansarea noii runde vine după aprobarea Hotărârii de Guvern din 4 februarie 2026, prin care a fost actualizat cadrul normativ de implementare a programului. Agenția precizează că această modificare legislativă reconfirmă angajamentul Guvernului de a sprijini sectorul privat în procesul de extindere pe piețele internaționale.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a declarat că BRIDGE Export contribuie direct la obiectivul de sprijinire a antreprenorilor: ”Este vorba de un program de ajutor de stat pentru asociațiile de business cu un buget de 60 de milioane pentru o perioadă de 3 ani pentru promovarea companiilor noastre pe piețele internaționale”.

La rândul său, directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, a subliniat că succesul Republicii Moldova pe piețele externe depinde de consolidarea sectorului privat. ”Asociațiile de business reprezintă unul dintre pilonii centrali ai acestei viziuni strategice. Asociațiile vor fi nu doar beneficiari ai programului, ci parteneri fundamentali, împreună cu care vom co-crea și implementa strategii concrete de promovare a exporturilor”, susține Natalia Bejan.

Noua rundă a programului are ca scop susținerea companiilor în procesul de accesare a piețelor internaționale prin cofinanțarea participării la expoziții și târguri, organizarea misiunilor economice, realizarea cercetărilor de piață și desfășurarea campaniilor de promovare peste hotare. Dosarele de finanțare pot fi depuse de asociațiile de profil, care acționează ca entități umbrelă pentru companiile membre și non-membre interesate să pătrundă pe noi piețe. Documentația completă și criteriile de selecție sunt disponibile pe pagina oficială a instituției.

Termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 15 martie 2026, iar activitățile aprobate vor fi implementate în perioada aprilie 2026 – aprilie 2027. Reprezentanții Agenției de Investiții au anunțat că oferă asistență și informații suplimentare asociațiilor interesate, inclusiv prin intermediul managerului de program.

În ultimii trei ani, prin intermediul programului de granturi, Agenția de Investiții a oferit peste 8 milioane de lei pentru 46 de activități, sprijinind 20 de inițiative ale asociațiilor de business dedicate promovării exportului și internaționalizării afacerilor. Potrivit datelor prezentate, aceste inițiative au generat exporturi de peste un miliard de lei, iar majorarea bugetului pentru 2026 indică o amplificare a eforturilor de susținere a companiilor moldovenești pe piețele externe.