Șantajul gazelor. Tănase: N-am fi fost la cheremul Gazprom, dacă n-am fi cedat presiunilor din 2012

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase susține că situația cu criza gazelor prin care trece, în prezent, Republica Moldova s-a mai repetat în anul 2012. La acea vreme Moscova șantaja Chișinăul să renunțe implementarea pachetului energetic III în schimbul reducerii de 30% pentru gazul livrat.

FT scrie că Gazprom a propus oficialilor moldoveni că vor reduce prețul la gazele naturale dacă Chișinăul este pregătit să „adapteze” Acordul de liber schimb cu UE”, spune Tănase, care se întreabă: Ce înseamnă de fapt această „adaptare”?

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Gazprom cere ca Moldova să amâne implementarea Pachetul III Energetic, în domeniul pieței energetice, care prevede liberalizarea pieței gazelor.

Exact ca și acum, în 2012, Rusia șantaja Republica Moldova, dacă vrea să obțină o reducere de 30% la prețul gazului importat de la Gazprom, trebuie să renunțe la implementarea pachetului 3 energetic. Rusia era deranjata de p. 9 al Directivei, care prevede separarea activităților de transport de cele de furnizare și distribuție a gazelor naturale”, a mai spus Tănase.

Din motive neclare – a opinat Alexandru Tănase – la acea dată Moldova a cedat șantajului, amânând transpunerea și implementarea Directivei 2009/73/EC pentru sectorul de gaze naturale. Mai mult ca atât, i-au convins și pe europeni să-i sprijine în acest demers.

Este o lecție buna de învățat. Dacă n-am fi făcut aceste jocuri atunci, astăzi nu ne-am fi pomenit cu toții în situația de dependență totala de Gazprom (citește Federația Rusă)”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

Publicația britanică Financial Times scria, la 27 octombrie, că Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

Energocom anunță că DXT și PGNiG au câștigat licitația. DXT Commodities – o companie internațională care este lider pe piața angro de gaz și energie, dar și compania poloneză PGNiG vor furniza astăzi gaze naturale Republicii Moldova.

#Tănase #șantaj #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”