Șantajul gazelor. Tănase: N-am fi fost la cheremul Gazprom, dacă n-am fi cedat presiunilor din 2012

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase susține că situația cu criza gazelor prin care trece, în prezent, Republica Moldova s-a mai repetat în anul 2012. La acea vreme Moscova șantaja Chișinăul să renunțe implementarea pachetului energetic III în schimbul reducerii de 30% pentru gazul livrat.

FT scrie că Gazprom a propus oficialilor moldoveni că vor reduce prețul la gazele naturale dacă Chișinăul este pregătit să „adapteze” Acordul de liber schimb cu UE”, spune Tănase, care se întreabă: Ce înseamnă de fapt această „adaptare”?

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Gazprom cere ca Moldova să amâne implementarea Pachetul III Energetic, în domeniul pieței energetice, care prevede liberalizarea pieței gazelor.

Exact ca și acum, în 2012, Rusia șantaja Republica Moldova, dacă vrea să obțină o reducere de 30% la prețul gazului importat de la Gazprom, trebuie să renunțe la implementarea pachetului 3 energetic. Rusia era deranjata de p. 9 al Directivei, care prevede separarea activităților de transport de cele de furnizare și distribuție a gazelor naturale”, a mai spus Tănase.

Din motive neclare – a opinat Alexandru Tănase – la acea dată Moldova a cedat șantajului, amânând transpunerea și implementarea Directivei 2009/73/EC pentru sectorul de gaze naturale. Mai mult ca atât, i-au convins și pe europeni să-i sprijine în acest demers.

Este o lecție buna de învățat. Dacă n-am fi făcut aceste jocuri atunci, astăzi nu ne-am fi pomenit cu toții în situația de dependență totala de Gazprom (citește Federația Rusă)”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

Publicația britanică Financial Times scria, la 27 octombrie, că Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

Energocom anunță că DXT și PGNiG au câștigat licitația. DXT Commodities – o companie internațională care este lider pe piața angro de gaz și energie, dar și compania poloneză PGNiG vor furniza astăzi gaze naturale Republicii Moldova.

#Tănase #șantaj #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.