Săptămână cu turbulențe pe piața energiei. Prețurile petrolului și gazelor naturale urcă din nou

Prețurile globale ale energiei încheie săptămâna așa cum au început-o – urcând vertiginos, în condițiile în care un cocktail de riscuri la adresa aprovizionării a pus pe jar investitorii, transmite CNN Business.

Prețul țițeiului Brent, referința globală a petrolului, a crescut vineri cu peste 4%, ajungând să se tranzacționeze la aproape 90 de dolari pe baril. Cotația futures a țițeiului West Texas Intermediate, referința americană, a urcat cu 4,2%, la 86 de dolari pe baril.

Principalul factor determinant, potrivit lui Edward Moya, analist senior de piață la Oanda, este conflictul în desfășurare din Israel și temerile că acesta s-ar putea extinde în regiunea mai largă a Orientului Mijlociu, bogată în petrol.

“Piața petrolului este foarte sensibilă la evoluțiile legate de războiul dintre Israel și Hamas”, a declarat acesta pentru CNN. “Există temeri că, chiar dacă vedem că producția americană atinge niveluri record, am putea asista la un șoc major în ceea ce privește aprovizionarea în viitorul apropiat.”

Analiștii au declarat pentru CNN la începutul acestei săptămâni că războiul – declanșat de un atac mortal al militanților Hamas în weekend – i-a făcut pe investitori să fie atenți la o potențială escaladare care ar putea implica Iranul.

Israelul a acuzat de mult timp Iranul că se implică într-o formă de război prin procură, susținând grupuri – inclusiv Hamas – care au lansat atacuri împotriva sa. Teheranul a negat implicarea în atacurile din weekend.

Dar dacă apare o legătură clară cu Iranul, au declarat analiștii, nu poate fi exclusă o intervenție de vreun fel a Statelor Unite. Aceasta ar implica probabil o aplicare mai strictă a sancțiunilor existente privind exporturile de petrol ale Iranului.

Israelul a avertizat 1,1 milioane de persoane din Gaza, controlată de Hamas, să se deplaseze spre sud și a chemat 300.000 de rezerviști înaintea unei potențiale invazii terestre. Forțele de apărare israeliene au trimis, de asemenea, mai multe trupe la granița de nord a țării cu Libanul pentru a contracara orice potențial atac al militanților Hezbollah, o altă grupare susținută de Iran.”Este dificil de evaluat modul în care se va desfășura o escaladare.Cred că ceea ce determină cu adevărat temerile este un conflict direct cu Iranul, iar [aceste temeri] par să crească pe zi ce trece”, a declarat Moya.

Autoritățile investighează dacă deteriorarea unei părți a conductei care trece pe sub Marea Baltică a fost rezultatul unui sabotaj.

Rapoartele privind suspiciunile de sabotaj au ridicat întrebări cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii critice a Europei, la puțin peste un an după ce o serie de explozii au forțat închiderea conductei vitale Nord Stream 1, care transporta gazele din Rusia către Germania.

“Acest lucru a creat în mod evident multă nervozitate și a sporit riscul geopolitic în cadrul pieței europene a gazelor”, a declarat Tomas Marzec-Manser, șeful departamentului de analiză a gazelor de la ICIS, pentru CNN.

Cu toate acestea, prețurile sunt cu mult sub nivelul lor din această perioadă a anului trecut, când au atins 156 de euro (165 de dolari) pe megawatt oră, în timp ce Europa abia ieșea dintr-o criză energetică declanșată de războiul Rusiei din Ucraina. Iar Marzec-Manser crede că iarna care va urma în Europa va fi nefavorabilă pentru piața gazelor.

Deși se așteaptă ca cererea să crească pe măsură ce vremea se răcește, a spus el, “în comparație cu ratele istorice, ne așteptăm ca consumul din sectorul rezidențial și industrial să rămână destul de redus”, deoarece prețurile la gaze rămân ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #gaz #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.