Săraci lipiți pământului! Moldovenii, codașii Europei cu cel mai mic volum de curent achiziționat din salariul mediu

Islanda este lider în disponibilitatea energiei electrice pentru populație în anul 2023. Locuitorii acestui stat își permit să cumpere mai mult de 30 de mii kWh cu un salariu mediu lunar. Tarifele la energie electrică sunt relativ mici aici, iar salariile sunt printre cele mai mari din Europa.

Locul doi în ceea ce privește energia electrică disponibilă este ocupat de Țările de Jos, unde populația are posibilitatea de a achiziționa 25,7 mii kWh pentru dintr-un salariu mediu lunar, arată raportul clasamentul Ria Rating.

Pe lângă aceste țări, primele cinci includ și Liechtenstein, Luxemburg și Norvegia. Cetățenii acestor state pot achiziționa mai mult de 17 mii kWh pe lună.

Republica Moldova s-a clasat pe ultimul loc – 38 – cu cel mai mic volum de energie electrică achiziționat din salariul mediu urmare a scumpirii curentului cu 140,8%. Este vorba de 2,1 mii kWh lunar.

Cea mai ieftină energie electrică este în Kazahstan – 2,9 ruble rusești şi Rusia – 4,2 ruble pentru un kWh.

În prezent tariful pentru consumatorii Premier Energy este de 2,99 de lei, iar pentru cei din nordul țării – 3,58 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #achizitie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.