Săraci lipiți pământului! Moldovenii, codașii Europei cu cel mai mic volum de curent achiziționat din salariul mediu

Islanda este lider în disponibilitatea energiei electrice pentru populație în anul 2023. Locuitorii acestui stat își permit să cumpere mai mult de 30 de mii kWh cu un salariu mediu lunar. Tarifele la energie electrică sunt relativ mici aici, iar salariile sunt printre cele mai mari din Europa.

Locul doi în ceea ce privește energia electrică disponibilă este ocupat de Țările de Jos, unde populația are posibilitatea de a achiziționa 25,7 mii kWh pentru dintr-un salariu mediu lunar, arată raportul clasamentul Ria Rating.

Pe lângă aceste țări, primele cinci includ și Liechtenstein, Luxemburg și Norvegia. Cetățenii acestor state pot achiziționa mai mult de 17 mii kWh pe lună.

Republica Moldova s-a clasat pe ultimul loc – 38 – cu cel mai mic volum de energie electrică achiziționat din salariul mediu urmare a scumpirii curentului cu 140,8%. Este vorba de 2,1 mii kWh lunar.

Cea mai ieftină energie electrică este în Kazahstan – 2,9 ruble rusești şi Rusia – 4,2 ruble pentru un kWh.

În prezent tariful pentru consumatorii Premier Energy este de 2,99 de lei, iar pentru cei din nordul țării – 3,58 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #achizitie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, declară că deficitul bugetar record prognozat pentru anul 2026 în sumă de 20,9 miliarde de lei, echivalentul a 5,5% din PIB nu este unul satisfăcător, dar reprezintă o alegere strategică pentru a nu opri investițiile majore planificate de Guvern.

„Nu este un deficit care mă mulțumește. Este un argument pentru noi toți că trebuie să fim responsabili. Deficitul nu este o problemă în sine dacă am avea un cost redus de finanțare. Din păcate, costul finanțării interne a crescut de la 7% la 9% pe parcursul anului viitor”, a declarat Gavriliță.

Potrivit acestuia, Guvernul a avut discuții „foarte bune” cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar reducerea costului de finanțare rămâne o prioritate majoră. Oficialul subliniază că Executivul își asumă deficitul ridicat pentru a nu frâna proiectele de modernizare.

„Ne asumăm acest deficit pentru a nu opri nicio investiție. Anul viitor jumătate dintre cheltuieli vor merge la investiții și am de gând să insist să le menținem. Doar din roadele culese putem majora cheltuielile sociale și salariale”, a precizat ministrul.

Conform proiectului bugetar, în 2026 veniturile vor constitui 79,67 miliarde lei, iar cheltuielile vor urca la 100,57 miliarde lei, iar diferența urmează să fie acoperită preponderent din surse externe, inclusiv din tranșele UE din cadrul Planului de Creștere Economică. Deficitul aprobat este de 21 miliarde de lei.

Gavriliță afirmă că, deși deficitul este mare, direcționarea unei jumătăți din buget către investiții reprezintă o decizie necesară pentru creșterea economică pe termen mediu, modernizarea infrastructurii și consolidarea rezilienței economice a țării.