„Sărăcia de vacanță”: 40 de milioane de persoane din UE sunt afectate

Potrivit unui nou studiu publicat pe 30 iulie de Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), în anul 2022, aproape 40 de milioane de oameni din Uniunea Europeană nu au putut pleca în vacanță din cauza costurilor ridicate. Cu două milioane mai mult decât anul precedent, scrie Euronews.

„Este o situaţie periculoasă pentru lucrători, care au nevoie de timp pentru a se recupera”, a spus secretarul general al CES, Esther Lynch, pentru Euronews, subliniind importanţa unei pauze de la muncă.

Comunicatul de presă al Confederației precizează că „o vacanță nu este un lux, ci este un lucru esențial pentru protejarea sănătăţii fizice și psihice a lucrătorilor, precum și pentru a oferi experiențe valoroase copiilor”.

Situația nu este uniformă în toate statele membre: studiul arătând că cea mai mare creștere a așa-numitei condiţii de „sărăcie de vacanță” s-a produs în Franța, unde aproape cinci milioane de oameni nu au putut pleca în vacanță.

Cea mai mare creștere procentuală a fost înregistrată în Irlanda, unde între 2021 și 2022 numărul de persoane din populația activă a țării care nu își pot permite o vacanță a crescut cu 4%.

Există 13 țări în care situația este mai proastă decât media de 14,6 la sută a blocului comunitar.

Potrivit Comisiei Europene, aproximativ jumătate dintre lucrătorii europeni consideră că stresul la locul de muncă este o situaţie extrem de des întâlnită, reprezentând una dintre cele mai provocatoare probleme de securitate și sănătate la locul de muncă.

Comunicarea privind sănătatea mintală publicată de executivul UE subliniază necesitatea de a lucra la dreptul la deconectare ca „parte integrantă a reducerii stresului la locul de muncă și a promovării unui echilibru mai bun între viața profesională și viața privată”.

Potrivit Eurostat, în 2022, 62% dintre rezidenții UE și-au luat cel puțin o vacanță, însă jumătate dintre acestea au fost scurte și au fost făcute în propria țară.

Datele mai arată că germanii cheltuiesc cel mai mult pentru călătoriile internaționale (85,2 miliarde de euro), fiind urmați de francezi cu 39,2 miliarde de euro.

Capacitatea de a-și permite să plătească o vacanță anuală de o săptămână departe de casă este unul dintre indicatorii folosiți de Uniunea Europeană pentru a măsura deprivarea materială și socială din blocul comunitar.

Acest indicator – împreună cu capacitatea de a face față cheltuielilor neașteptate, accesul la o mașină pentru uz personal și capacitatea de a întreține în mod adecvat locuința – oferă o măsură a accesului la elemente care sunt considerate de majoritatea oamenilor ca fiind dezirabile sau chiar necesare pentru a beneficia de o calitate adecvată a vieții.

Lynch a adăugat că unul dintre marile progrese sociale ale secolului al XX-lea a fost creșterea numărului de familii din clasa muncitoare care își puteau permite o vacanță. „A îmbunătățit sănătatea și bunăstarea a milioane de oameni și a contribuit la crearea unui sentiment de progres și optimism”, a spus secretarul general al CES, adăugând că datele din studiu „arată modul în care progresul social este inversat din cauza creșterii inegalității economice”.

Sindicatul avertizează că cifrele pentru 2023 ar putea fi chiar mai proaste din cauza costului în creștere al concediilor și din cauza salariilor neajustate la inflație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #saracie #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.