Sateliții rusești vor spiona fabricile de votcă contrafăcută în lupta împotriva alcoolului ilegal

Autoritățile de control din Rusia vor începe să utilizeze imagini din satelit pentru a identifica producătorii de alcool contrafăcut. Această inițiativă rezultă dintr-un ordin al Ministerului Finanțelor, care a intrat în vigoare pe 3 decembrie, potrivit publicației „Parlamentskaia Gazeta”.

Conform documentului, monitorizarea se va realiza prin teledetecția Pământului din spațiu, urmărind fluctuațiile emisiilor de radiații termice ale clădirilor, prezența fumului și mișcările vehiculelor feroviare sau de transport marfă în proximitatea unităților de producție. Vor fi vizate terenurile pe care sunt înregistrate echipamente de producție a alcoolului, inclusiv cele ale fabricilor cu licențe suspendate.

Dacă activitatea de producție este detectată timp de cel puțin două zile consecutive, autoritățile vor interveni pentru a investiga situația și a lua măsuri corespunzătoare. Până acum, identificarea producătorilor ilegali era posibilă doar prin raiduri efectuate de Ministerul Afacerilor Interne.

Deputatul Serghei Riabuhin a subliniat că bugetul federal pierde anual între 70 și 80 de miliarde de ruble din cauza vânzărilor de alcool contrafăcut. În plus, un studiu realizat de experții de la Școala de Management „Skolkovo” arăta că, înainte de războiul din Ucraina, consumul de alcool ilegal în Rusia era la un nivel „periculos de ridicat”, reprezentând între 26% și 35% din consumul total.

După invazia Ucrainei și sancțiunile internaționale, vânzările de alcool puternic raportate în statisticile oficiale au scăzut semnificativ. Totodată, Duma de Stat a semnalat o creștere a pieței negre, iar experții au avertizat asupra unei orientări a populației către alternative mai ieftine și adesea periculoase.

Pentru a compensa pierderile bugetare, Ministerul Finanțelor a continuat să majoreze prețurile minime pentru alcool. Din 2025, prețul minim pentru o sticlă de 0,5 litri de vodcă va crește de la 299 la 349 de ruble, pentru coniac de la 556 la 651 de ruble, iar pentru brandy de la 403 la 472 de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#votcă #sateliti #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.