Scandal de 1 miliard de euro după sentința Domnicăi Manole, dar deputații blochează audierea ministrei Justiției

Majoritatea parlamentară a respins solicitarea de a o audia pe ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cazul condamnării Republicii Moldova la CEDO, care ar putea costa statul peste un miliard de euro. Decizia a fost luată în ședința de plen, unde doar deputații BCS și un parlamentar neafiliat au votat pentru audiere, în timp ce 36 de deputați PAS s-au opus, iar alți 18 s-au abținut.

Scandalul vizează cazul Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven, care a acuzat autoritățile moldovenești de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil, după ce firmele locale Agrocons Lux și Agro-SV Lux au intentat un proces și au obținut o sentință în lipsa părții pârâte, urmată de executarea silită și vânzarea tuturor bunurilor companiei, fără notificare prealabilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat în data de 15 mai 2025 o hotărâre, constatând încălcarea Articolului 6 al Convenției (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 al Protocolului nr. 1 (dreptul la proprietate). Instanțele moldovenești, inclusiv completul condus de judecătoarea Domnica Manole la Curtea de Apel Chișinău, nu au oferit nicio analiză reală asupra disproporționalității despăgubirilor și au ignorat complet apărarea companiei străine, afirmă CEDO.

Firma slovenului Blaz Svetek cere despăgubiri totale de peste 900 de milioane de euro, incluzând valoarea activelor pierdute și profituri nerealizate din activitățile agricole și de procesare. În total, Republica Moldova riscă să plătească peste un miliard de euro, potrivit documentelor din dosar.

Veronica Roșca, președinta Comisiei Juridice, a explicat că audierea în plen nu a fost necesară, întrucât „răspunsul agentului guvernamental a fost oferit deja în ziua precedentă”. Ea a adăugat că hotărârea CEDO „nu impune plata imediată a unor despăgubiri”, iar suma cerută de companie este „vizibil exagerată”. Comisia juridică a solicitat Ministerului Justiției să prezinte un raport detaliat în cadrul comisiei, care va fi discutat ulterior.

CEDO a acordat părților un termen de trei luni pentru negocierea unei înțelegeri amiabile. Dacă aceasta nu va fi atinsă, Curtea urmează să se pronunțe asupra compensațiilor financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domnica manole #miliard #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat în legătură cu intenția procurorului general interimar, Ion Munteanu, de a candida pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), în contextul informațiilor apărute în presă despre o posibilă implicare a acestuia în acoperirea rețelelor criminale implicate în furtul miliardului.

Întrebat despre veridicitatea acestor acuzații și despre oportunitatea candidaturii lui Munteanu, Grosu a declarat:
„Nu știu de nicio presă. Au apărut, iarăși, fantasmagorii de-astea. Atât timp cât nu este probat, nu pot comenta astfel de informații”.

Grosu a precizat că, atâta timp cât legislația permite și criteriile de eligibilitate sunt îndeplinite, Munteanu are dreptul legal să participe la concurs:

„Este dreptul oricărui candidat, fie că este procuror, avocat sau cadru universitar, dacă are studii juridice și experiență în domeniu. Să treacă toate verificările și examenele. În rest, zvonuri nu comentez”.

Potrivit unei investigații publicate de BANI.MD, Munteanu a avut un rol-cheie în protejarea unei rețele criminale care a devalizat BEM prin utilizarea unor companii-fantomă controlate cu acte falsificate, inclusiv prin intermediul unui „boschetar” decedat în 2014 — Alexei Crăciun. Acesta a fost folosit fictiv ca administrator al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat credite în valoare totală de 2,9 milioane de euro de la BEM. Aceste împrumuturi nu au fost rambursate nici până astăzi.

Documentele arată că, în dosarul civil falsificat nr. 2-16139/2013, judecătoarea Iurie Țurcanu a emis o hotărâre care i-a atribuit lui Crăciun proprietatea asupra firmelor respective, în baza unor acte fictive. Acțiunile s-au desfășurat cu implicarea registratorului de stat Ala Dragomir și a mai multor membri ai unei rețele criminale organizate, printre care Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi și Ilona Macari.
Deși încă din 2013–2015 existau dovezi clare privind frauda și identitatea adevăraților beneficiari, Ion Munteanu, în calitate de procuror de caz, nu a pornit urmărirea penală împotriva grupului, fapt ce a permis continuarea activității infracționale. Omul de afaceri Alexei Damaschin, parte prejudiciată în dosar, susține că prejudiciul total ajunge la peste 100 de milioane de lei.

Mai mult, potrivit procurorului Tatiana Nadulișneac, faptele rețelei formate din Tverdohleb, Lambantu și alții constituie escrocherie în proporții deosebit de mari, iar tergiversarea urmăririi penale ar fi împiedicat investigarea unui posibil omor premeditat — cel al lui Crăciun, folosit post-mortem în schemele frauduloase.

Ancheta scoate la iveală și legături cu compania Kelway Trading Limited din România, despre care se afirmă că transfera 10% din creditele neperformante către conturile unor înalți procurori, inclusiv foștii șefi Eduard Mașnic și Eduard Harunjen. Aceasta este suspectată că ar fi servit drept paravan pentru „plăți de loialitate” către procurori și deputați.

În noiembrie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat de Damaschin cu privire la presupusa inacțiune a lui Ion Munteanu, însă plângerea a fost respinsă, după un vot controversat: 4 membri au susținut-o, 6 s-au opus. Ulterior, în martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis demararea procedurii de contencios administrativ pentru anularea deciziei CSP.

În ciuda acestui fundal grav, Ion Munteanu a câștigat recent concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea unui loc la Curtea Supremă de Justiție, acumulând cel mai mare punctaj — 76,5.