Scandalul Vitanta revine în Parlament! Munteanu neagă implicarea în privatizarea celei mai mari fabrici de bere

Premierul desemnat Alexandru Munteanu a fost întrebat în Parlament despre implicarea sa în procesul de privatizare a Întreprinderii de Stat „Fabrica de Bere din Chișinău” (Vitanta-Intravest), în contextul unui raport al Curții de Conturi din anul 2000, care constata nereguli majore și pierderi semnificative pentru stat.

Întrebarea a fost formulată de deputatul Ion Chicu (PDCM), care a menționat raportul Curții de Conturi referitor la modul în care a fost privatizată întreprinderea și la prejudiciile cauzate bugetului de stat.

În răspunsul său, Alexandru Munteanu a negat orice implicare în procesul de privatizare, precizând că fondul pe care îl reprezenta a investit în companie după finalizarea procesului de privatizare: „Eu n-am fost implicat în acest proces. Noi, fondul nostru, am venit atunci când întreprinderea deja era privatizată. Parțial s-a făcut prin voucher, parțial cu un investitor. Din această cauză se numea Vitanta-Intravest – o companie cu investitori financiari. Noi am venit și am schimbat multe lucruri. Eu cred că Vitanta, fără investițiile ulterioare, nici nu ar mai fi existat astăzi”, a declarat Munteanu.

Premierul desemnat a subliniat că, la acel moment, situația economică a întreprinderii era una dificilă, iar intervenția investitorilor a permis modernizarea și menținerea producției: „Era o situație complicată, inclusiv cu relațiile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Am făcut multe schimbări. Dacă nu interveneam, Vitanta ar fi avut soarta altor fabrici similare din regiune, cum a fost Cernomor, în Odessa – care nu mai există.”

Potrivit raportului Curții de Conturi, procesul de deetatizare și privatizare a Fabricii de Bere din Chișinău, desfășurat între 1995–1999, a fost marcat de abateri grave de la lege, estimarea patrimoniului de stat fiind realizată incorect, fără evaluarea completă a activelor. Raportul menționa că pachetul de acțiuni al statului – 413.921 acțiuni – a fost vândut companiei Intravest Finance and Investment Company Limited din Liechtenstein la un preț simbolic de 25 de lei/acțiune, deși valoarea reală a bunurilor statului era semnificativ mai mare.

Curtea de Conturi a estimat că, din cauza acestei tranzacții, statul a pierdut aproximativ 1 milion de dolari SUA, subliniind lipsa de responsabilitate a funcționarilor de la Departamentul Privatizării și Administrării Proprietății de Stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vitanta #companie #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.