Schema gazului în cifre. Cum dispar 1,6 miliarde de lei din buzunarul moldovenilor

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi lansează noi acuzații cu privire modul de formare a tarifelor la gazele naturale. El susține că diferențele dintre costul real de achiziție și prețul din facturi ar genera prejudicii de ordinul miliardelor de lei, suportate de consumatori.

Într-un video postat pe Facebook, Verbițchi afirmă că reacțiile critice la un video anterior pe această temă au venit din partea Moldovagaz și Energocom, prin intermediul lui Alexandru Slusari, care l-ar fi acuzat că ar prezenta eronat cifrele din facturi. Fostul consilier respinge acuzațiile și spune că datele invocate provin din facturi reale și de pe site-ul oficial al Energocom.

Potrivit lui Verbițchi, o factură din octombrie 2025 indica pentru serviciul de transport o pondere de 28,39%, identică cu cea publicată anterior de Energocom. În schimb, în facturile recente, structura procentuală ar fi fost modificată „pe ascuns”, prin redistribuirea sumelor între diferite componente ale tarifului.

În analiza sa, Verbițchi pornește de la prețul de 410 euro pentru 1.000 m³ de gaz, anunțat de Energocom pentru achizițiile destinate anului 2026. La un curs de 19,6 lei/euro, acesta ar însemna un cost de aproximativ 8,03 lei pentru un metru cub. Totodată, cantitatea totală contractată ar fi de 782 milioane m³, pentru care s-ar fi achitat circa 320 milioane euro.

În prezent, consumatorii plătesc un tarif final de 16,74 lei/m³. Conform structurii din facturi, 60,52% din acest preț ar reprezenta costul gazului procurat, ceea ce ar însemna 10,13 lei/m³. Diferența față de costul de achiziție – aproximativ 2,1 lei/m³ – ar genera, potrivit lui Verbițchi, un surplus anual de circa 1,65 miliarde de lei.

Un alt element criticat este „componenta de corectare”, care ar ajunge la 4,84% din tarif, echivalentul a 0,81 lei/m³. La volumul anual de gaze, aceasta ar însemna aproximativ 633 milioane de lei, sumă pe care Verbițchi o asociază cu acoperirea pierderilor istorice ale Moldovagaz, deși contractele sunt încheiate cu Energocom.

Fostul consilier mai atrage atenția asupra costurilor de transport, de 1,64% din tarif, atribuite operatorului Vestmoldtransgaz, care ar însemna circa 211 milioane de lei pe an, și asupra serviciului de distribuție, evaluat la 28,39% din preț, ceea ce ar genera aproximativ 3,7 miliarde de lei anual achitate către Moldovagaz.

În concluzie, Ruslan Verbițchi susține că, în condițiile actuale, gazul achiziționat cu aproximativ 8 lei/m³ ajunge să fie vândut consumatorilor aproape dublu, iar diferențele ar reprezenta „scheme” care transferă pierderi și costuri suplimentare în facturile cetățenilor. El cere explicații publice privind structura reală a tarifului și responsabilitatea instituțiilor implicate, inclusiv ANRE.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.