Schema Kremlinului? Presa rusă susține că Gazprom a acționat Moldova în judecată, pentru datoriile la gaze

Compania rusă Gazprom s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, cerând de la „Moldovagaz” o datorie de 370,5 mln de dolari pentru gazele naturale livrate în 2018, informează Realitatea.md cu referire la publicația „Взгляд”.

Se întâmplă un lucru crezut imposibil chiar și de experții economici.

Detalii în acest INTERVIU

De amintit că fostul consilier prezidențial, Sergiu Tofilat, onsideră acumularea datoriilor la gazele naturale o schemă a Kremlinului, prin care autoritățile din Federația Rusă mențin un control asupra celor din Republica Moldova.

Potrivit sursei citate, într-o dare de seamă a companiei, se menționează că o adresare în acest sens a fost lansată în luna februarie.

„În februarie 2021, „Gazprom” s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse, contra SA „Moldovagaz” (Republica Moldova) și cere datorii în valoare de 370 518 092,46 dolari SUA, pentru gazele naturale livrate în anul 2018. Data ședinței de judecată nu a fost indicată”, se menționează în document.

Anterior, Camera de Comerț și Industrie din Rusia a îndeplinit în totalitate cererea Gazprom de a recupera de la Moldovagaz 246,4 milioane de dolari pentru gaze în 2017. Procesul a fost intentat în decembrie 2019.

Menționăm, că acordul pentru tranzitul și furnizarea resurselor energetice rusești este valabil până la sfârșitul lunii septembrie a acestui an.

Concernul rus „Gazprom” deține 50% din acțiunile SA „Moldovagaz”, Guvernul Republicii Moldova – 35,33%, administrația de la Tiraspol – 13,44%, iar alți acționari – 1,23% din acțiuni.

Achiziția energiei electrice de la Cuciurgan, problema care ne adâncește în groapă

Fiecare minut de energie electrică consumată crește datoria Republicii Moldova față de Gazprom. Se întâmplă din cauza existenței și susținerii monopolului la energia electrică, deținut de Centrala Electrică de la Cuciurgan.

O explicație în acest sens a fost oferită de către fostul consilier prezidențial Sergiu Tofilat în cadrul unui interviu pentru Bani.md.

Potrivit lui, banii pentru gazele naturale livrate în regiunea transnistreană în scopul producerii energiei electrice nu ajung la Moldovagaz, ci rămân într-un cont special al bugetului separatist.

„Noi aprindem lumina, plătim factura, banii ajung la Centrala Electrică de la Cuciurgan. Ei achită gazul la un preț minim către Tiraspol Transgaz Pridnestrovie pe aşa-numitul „cont special de gaze” și de acolo aceşti bani ajung mai departe în bugetul separatist.”

„Noi acumulăm datorii. Finanțăm sistemul separatist și acumulăm datorii. Iată asta a fost schema care a ajutat Kremlinul să mențină un regim neconstituţional la noi în țară, să ne impună pe noi să îl finanțăm și încă să acumulăm datorii.”, precizează Tofilat.

Potrivit consilierului prezidențial, situația a fost determinată de monopolul deținut la producerea de energie electrică de către Termocentrala de la Cuciurgan (MGRES), unitate importantă în producția de energie din Republica Moldova, controlată de grupul energetic rus Inter RAO.

Totodată, MGRES este acuzată că a restricționat participarea altor furnizori la licitație privind achiziția de energie electrică pentru perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022, prezentându-se ca fiind singurul furnizor posibil de energie electrică din Republica Moldova.

În absența concurenței în piață, prețul energiei electrice oferit de termocentrala de la Cuciurgan a crescut cu 18%.

Ceilalți participanți la licitație, precum și organizatori ai acesteia, și-au exprimat nemulțumirea și au trimis scrisori oficiale autorităților competente reclamând absența unei piețe libere și discriminarea față de furnizorii concurenți, inclusiv cei din Ucraina.

În cadrul interviului citat anterior, Tofilat a declarat că nu putem vorbi despre o piață liberă a energiei electrice atât timp cât nu există o varietate de oferte. Consilierul prezidențial precizează că un prim pas necesar este conectarea la infrastructura europeană, prin crearea conexiunilor de rețele cu România.

Gravitatea problemei este accentuată și de faptul că „din cinci linii de interconexiune cu Ucraina, patru trec prin stația de transformare a Centralei Electrice de la Cuciurgan, din stânga Nistrului”, decizia de a admite sau nu alți jucători pe piață, fiind practic dictată de MGRES.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandra Dines, soţia lui Daniel Dines, cel mai bogat român şi unul dintre fondatorii companiei Uipath, este preşedintele boardului UiPath Foundation, organizaţie care şi-a publicat astăzi raportul de activitate pentru anul 2020, scrie Ziarul Financiar.

”Dintotdeauna motivaţia mea a fost aceea de a participa activ la bunăstarea şi creşterea societăţii româneşti. Am avut intenţia de a construi şcoli şi spitale, de a creşte nivelul educaţional din România. Orice organizaţie care vrea să ajute este curajoasă deoarece operează într-un sistem legal care se autosabotează”, a declarat, într-un raport, Alexandra Dines, preşedintele boardului UiPath Foundation, fundaţie creată de cel mai valoros start-up din IT pornit din România.

Licenţiată în design şi arte aplicate a Universitatea Tibiscus din Timişoara, Alexandra Dines face, de 11 ani, activitatea de freelancing în domeniul graphic design. Ea a lucrat în graphic design pentru companiile Deskover (companie precursoare a UiPath), UiPathşi Honeywell, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

Din decembrie 2018 este preşedintele consiliului de administraţie al UiPath Foundation, organizaţie care susţine copiii din medii vulnerabile ”să-şi atingă potenţialul şi să se dezvolte alături de comunităţile lor, prin accesul egal la educaţie şi prin dezvoltarea competenţelor secolului al 21-lea”.

”Din 2019 până în prezent, UiPath Foundation a susţinut peste 25.000 de copii care provin din familii vulnerabile din România şi India să aibă acces la educaţie de calitate şi peste 3.000 de profesori din România care au beneficiat de activităţi de formare care vizează îmbunătăţirea competenţelor digitale, a leadership-ului în şcolile vulnerabile, precum şi a competenţelor secolului al XXI-lea. Aproximativ 12.450 de copii au participat la activităţi educaţionale derulate în 6 comunităţi din România şi India şi peste 15.000 de ore au fost petrecute, în 2020, la meditaţiile la limba română, matematică şi limba engleză de copiii înscrişi în Future Acceleration Program în România. copiilor din comunităţile vulnerabile.”, se arată în comunicatul transmis de UiPath Foundation.

UiPathFoundation a fost fondată de compania UiPathîn ianuarie 2019. Potrivit datelor publicate în bilanţul de la Ministerul de Finanţe, fundaţia a avut venituri de 23,2 milioane de lei în 2020 şi un număr mediu de 10 angajaţi.

UiPath Foundation este condusă operaţional, din funcţia de director executiv, de Raluca Negulescu-Balaci, care ocupă acest rol de la finalul anului 2018.

Soţul Alexandrei Dines, Daniel Dines, este a devenit cel mai bogat român odată cu listarea UiPath la Bursa de la New York. În prezent, UiPath are o capitalizare de piaţă de peste 35 de miliarde de dolari.