Schemă masivă de furt a bunurilor refugiaților! Ar fi implicat șeful de la Sănătate de la primărie, Boris Gîlca

Mai multe bunuri, achiziționate din fonduri externe și bugetare, destinate refugiaților din Ucraina, ar fi fost delapidate de către persoane publice din cadrul Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău în complicitate cu responsabilii Centrului de plasament temporar pentru refugiați (CTPR) din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău. Constatarea rezultă din investigațiile ofițerilor Centrului Național Anticorupție, desfășurate în comun cu procurorii anticorupție și angajații Inspectoratului Național de Investigații al Poliției în cadrul unor cauze penale pornite pe fapte de abuz de serviciu și de delapidare a mijloacelor din fondurile externe, anunță CNA.

Procuratura Anticorupție confirmă că este bănuit șeful Direcției Sănătate de la Primăria Chișinău, Boris Gîlca.

CNA spune că în cadrul acțiunilor de urmărire penală și măsurilor speciale de investigație, s-a stabilit că personalul desemnat pentru activitatea CTPR, aflându-se la locul de serviciu, sistematic au sustras produse alimentare și nealimentare (inclusiv electrocasnice mari și mici, obiecte de mobilier, lenjerie de pat etc.) în proporții considerabile care au fost cumpărate din fondurile externe pentru refugiați.

Astăzi, CNA, în comun cu procurorii și ofițerii de investigații ai INI, au operat 24 de percheziții pe mai multe adrese, inclusiv la sediul Centrului de plasament temporar pentru refugiați din mun. Chișinău, str. Studenților 7/5, în garajele/depozitele și construcțiile accesorii, situate pe adresa indicată cu scopul depistării și ridicării documentelor, înscrierilor de ciornă (agende personale, foi, carnete, alți purtători materiali de informație), mijloacelor bănești, obținute ca rezultat al activității infracționale, mijloacelor bănești, obținute din comercializarea bunurilor destinate refugiaților și procurate din fondurile externe. De asemenea acțiunile de urmărire penală au vizat și angajați ai Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău.

În urma perchezițiilor, la sediile menționate și la domiciliile unor bănuiți, au fost depistate mai multe cutii cu produse alimentare, obiecte și produse de igienă, electrocasnice (cuptoare cu microunde, reșouri electrice, aspirator), saci pentru dormit, veselă și alte bunuri presupus a fi sustrase din depozitul Centrului de plasament temporar pentru refugiați. Prin urmare doi angajați ai Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău au fost reținuți pentru 72 de ore.

Centrul de plasament temporar pentru refugiați din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău, destinat plasării temporare a refugiaților din Ucraina în legătură cu conflictul militar, a fost creat în temeiul prevederilor Hotărârii Parlamentului nr. 41/2022, privind declararea stării de urgență, pct. 19 din Dispoziția nr. 1 din 24 februarie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova precum și a ordinului Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 21 din 26.02.2022. CPTR este finanțat din contul alocațiilor bugetare, precum și din alte surse de finanțare care nu contravin legislației, în principal susținerea financiară fiind din partea organizațiilor neguvernamentale, iar activitatea acestuia fiind administrată de către structura teritorială de asistență socială în coordonare cu administrația publică locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refugiati #bani #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.