Schemă masivă de furt a bunurilor refugiaților! Ar fi implicat șeful de la Sănătate de la primărie, Boris Gîlca

Mai multe bunuri, achiziționate din fonduri externe și bugetare, destinate refugiaților din Ucraina, ar fi fost delapidate de către persoane publice din cadrul Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău în complicitate cu responsabilii Centrului de plasament temporar pentru refugiați (CTPR) din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău. Constatarea rezultă din investigațiile ofițerilor Centrului Național Anticorupție, desfășurate în comun cu procurorii anticorupție și angajații Inspectoratului Național de Investigații al Poliției în cadrul unor cauze penale pornite pe fapte de abuz de serviciu și de delapidare a mijloacelor din fondurile externe, anunță CNA.

Procuratura Anticorupție confirmă că este bănuit șeful Direcției Sănătate de la Primăria Chișinău, Boris Gîlca.

CNA spune că în cadrul acțiunilor de urmărire penală și măsurilor speciale de investigație, s-a stabilit că personalul desemnat pentru activitatea CTPR, aflându-se la locul de serviciu, sistematic au sustras produse alimentare și nealimentare (inclusiv electrocasnice mari și mici, obiecte de mobilier, lenjerie de pat etc.) în proporții considerabile care au fost cumpărate din fondurile externe pentru refugiați.

Astăzi, CNA, în comun cu procurorii și ofițerii de investigații ai INI, au operat 24 de percheziții pe mai multe adrese, inclusiv la sediul Centrului de plasament temporar pentru refugiați din mun. Chișinău, str. Studenților 7/5, în garajele/depozitele și construcțiile accesorii, situate pe adresa indicată cu scopul depistării și ridicării documentelor, înscrierilor de ciornă (agende personale, foi, carnete, alți purtători materiali de informație), mijloacelor bănești, obținute ca rezultat al activității infracționale, mijloacelor bănești, obținute din comercializarea bunurilor destinate refugiaților și procurate din fondurile externe. De asemenea acțiunile de urmărire penală au vizat și angajați ai Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău.

În urma perchezițiilor, la sediile menționate și la domiciliile unor bănuiți, au fost depistate mai multe cutii cu produse alimentare, obiecte și produse de igienă, electrocasnice (cuptoare cu microunde, reșouri electrice, aspirator), saci pentru dormit, veselă și alte bunuri presupus a fi sustrase din depozitul Centrului de plasament temporar pentru refugiați. Prin urmare doi angajați ai Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău au fost reținuți pentru 72 de ore.

Centrul de plasament temporar pentru refugiați din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău, destinat plasării temporare a refugiaților din Ucraina în legătură cu conflictul militar, a fost creat în temeiul prevederilor Hotărârii Parlamentului nr. 41/2022, privind declararea stării de urgență, pct. 19 din Dispoziția nr. 1 din 24 februarie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova precum și a ordinului Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 21 din 26.02.2022. CPTR este finanțat din contul alocațiilor bugetare, precum și din alte surse de finanțare care nu contravin legislației, în principal susținerea financiară fiind din partea organizațiilor neguvernamentale, iar activitatea acestuia fiind administrată de către structura teritorială de asistență socială în coordonare cu administrația publică locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refugiati #bani #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.