Schemă masivă de furt a bunurilor refugiaților! Ar fi implicat șeful de la Sănătate de la primărie, Boris Gîlca

Mai multe bunuri, achiziționate din fonduri externe și bugetare, destinate refugiaților din Ucraina, ar fi fost delapidate de către persoane publice din cadrul Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău în complicitate cu responsabilii Centrului de plasament temporar pentru refugiați (CTPR) din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău. Constatarea rezultă din investigațiile ofițerilor Centrului Național Anticorupție, desfășurate în comun cu procurorii anticorupție și angajații Inspectoratului Național de Investigații al Poliției în cadrul unor cauze penale pornite pe fapte de abuz de serviciu și de delapidare a mijloacelor din fondurile externe, anunță CNA.

Procuratura Anticorupție confirmă că este bănuit șeful Direcției Sănătate de la Primăria Chișinău, Boris Gîlca.

CNA spune că în cadrul acțiunilor de urmărire penală și măsurilor speciale de investigație, s-a stabilit că personalul desemnat pentru activitatea CTPR, aflându-se la locul de serviciu, sistematic au sustras produse alimentare și nealimentare (inclusiv electrocasnice mari și mici, obiecte de mobilier, lenjerie de pat etc.) în proporții considerabile care au fost cumpărate din fondurile externe pentru refugiați.

Astăzi, CNA, în comun cu procurorii și ofițerii de investigații ai INI, au operat 24 de percheziții pe mai multe adrese, inclusiv la sediul Centrului de plasament temporar pentru refugiați din mun. Chișinău, str. Studenților 7/5, în garajele/depozitele și construcțiile accesorii, situate pe adresa indicată cu scopul depistării și ridicării documentelor, înscrierilor de ciornă (agende personale, foi, carnete, alți purtători materiali de informație), mijloacelor bănești, obținute ca rezultat al activității infracționale, mijloacelor bănești, obținute din comercializarea bunurilor destinate refugiaților și procurate din fondurile externe. De asemenea acțiunile de urmărire penală au vizat și angajați ai Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău.

În urma perchezițiilor, la sediile menționate și la domiciliile unor bănuiți, au fost depistate mai multe cutii cu produse alimentare, obiecte și produse de igienă, electrocasnice (cuptoare cu microunde, reșouri electrice, aspirator), saci pentru dormit, veselă și alte bunuri presupus a fi sustrase din depozitul Centrului de plasament temporar pentru refugiați. Prin urmare doi angajați ai Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău au fost reținuți pentru 72 de ore.

Centrul de plasament temporar pentru refugiați din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău, destinat plasării temporare a refugiaților din Ucraina în legătură cu conflictul militar, a fost creat în temeiul prevederilor Hotărârii Parlamentului nr. 41/2022, privind declararea stării de urgență, pct. 19 din Dispoziția nr. 1 din 24 februarie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova precum și a ordinului Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 21 din 26.02.2022. CPTR este finanțat din contul alocațiilor bugetare, precum și din alte surse de finanțare care nu contravin legislației, în principal susținerea financiară fiind din partea organizațiilor neguvernamentale, iar activitatea acestuia fiind administrată de către structura teritorială de asistență socială în coordonare cu administrația publică locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#refugiati #bani #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.