Scrisoare deschisă către deputați: AGEPI a prezentat o lege intoxicată cu falsuri, manipulări și corupție

Asociația Obștească Asociația Națională «Copyright» s-a adresat cu o scrisoare deschisă către deputați pentru amânarea votării proiectului de lege 521/AGEPI/2021, pentru un termen rezonabil. Potrivit asociației, proiectul de lege promovat de AGEPI este unul intoxicat cu falsuri, manipulări și corupție.

Stimați Deputați,

În fapt, la data de 22 iunie 2022 a fost aprobat în ședința Guvernului proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe (număr unic 521/AGEPI/2021). Autor nemijlocit al proiectului este Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Ulterior, la data de 01 iulie 2022 proiectul a fost aprobat în prima lectură de Parlamentul Republicii Moldova.

AGEPI este o autoritate aflată în subordinea Guvernului, care și-a autostabilit principalul gen de activitate ca domeniul proprietății industriale, iar domeniul drepturilor de autor și conexe l-a transfromat într-un domeniu secundar. Statul Republica Moldova a împuternicit AGEPI cu obligația să protejeze drepturile și interesele autorilor, titularilor de drepturi de autor și conexe, dar punerea în sarcina AGEPI a unor asemenea obligații a devenit improprie acestei instituții publice.

Cu părere de rău, pe parcursul ultimilor 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri în adresa autorilor, titularilor de drepturi de autor și conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI, care ulterior au fost constatate ca ilegale pînă la Curtea Supremă de Justiție. Urmare a acestor atacuri a avut loc pornirea urmării penale de către Centrul Național Anticorupție/Procuratura Anticorupție pe faptele ilegale ale factorilor de decizie din cadrul AGEPI.

Competența AGEPI în domeniul drepturilor de autor și conexe, a fost constatată de către Instanțele de judecată și calificată drept “…sfidare a ordinii de drept…”.

Toate aceste ilegalități și bănuieli rezonabile în comiterea infracțiunilor de corupție, conflicte de interese și batjocură, hărțuirea, umilirea de către AGEPI a autorilor, titularilor de drepturi, comise cu scopul prejudicierii oamenilor de artă, a determinat încă în luna decembrie 2021 peste 140 titulari de drepturi să inițieze o acțiune publică www.nuagepi.info și să înainteze o scrisoare deschisă către Guvernul Republicii Moldova, cu privire la transferul domeniului drepturilor de autor și conexe din subordinea AGEPI în subordinea Ministerului Culturii.

În aceste circumstanțe, de către AGEPI a fost elaborat proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, proiect elaborat de către niște persoane compromise, incompetente și neprofesioniste, proiect elaborat cu încălcarea Constituției, Tratatelor Internaționale la care Republica Moldova este parte și contrar prevederilor Directivelor Uniunii Europene, fiind ignorate toate propunerile înaintate de către reprezentanții titularilor de drepturi.

Potrivit, raportului de Expertiză Anticorupţie emis de Centrul Național Anticorupție la proiectul de lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a constatat, că proiectul “…denotă multiple riscuri de corupție…”. Totodată, CNA a evidențiat “insuficiența justificării reformatării inițiate, riscurile aferente corupției regulatorii și deficiențele redacției propuse a proiectului, a accentuat riscul prejudicierii intereselor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe, fapt care nu corespunde interesului public”. CNA a constatat necesitatea revizuirii proiectului legii sub aspect conceptual https://www.cna.md/report_view.php?l=ro&id=8074.

Pe marginea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a expus și Centrul de Analiza și Prevenire a Corupției (CAPC), implementat cu suportul Freedom House. În opinia CAPC, mai multe reglementări ale proiectului urmează a fi revăzute pentru a corespunde celor trei criterii de calitate – accesibilitate, previzibilitate şi claritate, precum și excluderea normelor care generează diferite interpretări și soluții în cazul aplicării normelor de drept https://www.zdg.md/…/expertiza-capc-ce-presupune-noua….

În proiectul de Lege propus de către AGEPI, Republica Moldova poate să nu mai respecte Tratatele Internaționale la care Republica Moldova este parte și Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, deoarece proiectul exclude și limitează drepturile fundamentale ale autorilor și anume: exclude integral dreptul la orice protecție în Republica Moldova a operelor, autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, exclude dreptul autorului să efectueze valorificarea propriei opere, limitează drepturile patrimoniale exclusive ale autorului, exclude dreptul autorului de a solicita instanței de judecată recunoaşterea drepturilor de autor și dreptul la constatarea încălcării drepturilor patrimoniale exclusive ale autorului și multe altele.

Însă Directorul AGEPI Rusu Eugeniu numește aceste limitări parțial enumerate supra ca “…fiind un grad ridicat de protecție pentru autori și titulari de drepturi”.

Alte așteptări nici nu puteau fi de la un asemenea funcționar public, care a ajuns în funcția de Director AGEPI, doar datorită metodei false, deoarece fiind prezentat în cadrul ședinței Guvernului la etapa de numire în funcția de Director General ca doctor în drept, în realitate Rusu Eugeniu nedeținînd un asemenea grad științific https://youtu.be/qZ2Lq-H3U1Y.

Falsurile acestei persoane s-au ținut lanț, acestea oglindindu-se și în proiectul de lege, cu scopul de a prejudecia autorii și titularii de drepturi.

Spre exemplu, Directorul AGEPI în proiectul legii promovat, contrar Deciziei Curții Constituționale din 24.07.2018, a implimentat o așa numită listă a echipamentelor și suporturilor materiale, unde nu se regăsesc 2/3 de echipamente cu funcția de reproducere, pentru care la moment se achită remunerație titularilor de drepturi.

Un alt exemplu cras de prejudiciere a autorilor este micșorarea tarifelor pentru remunerație compensatorie de 10 ori, la care s-a ajuns ca urmare a unor ședințe realizate între Directorul AGEPI cu dl Vadim Gumene, Secretar de Stat la Ministerul Economiei, și care deține concomitent și statutul de membru al Consiliui de Administrare din cadrul companiei „Moldtelecom” S.A. Conflictul de interese al dlui Gumene constă în faptul că „Moldtelecom” S.A. este unul din agenții economici în obligația căruia cade sarcina achitării remunerației pentru retransmiterea prin cablu, fiind distribuitor de astfel de servicii, și remunerația compensatorie pentru vînzarea echipamentelor/suporturilor materiale care au funcția de reproducere.

Menționăm că nici într-un stat European nu există un asemenea tarif umilitor, la care s-a ajuns în rezultatul discuțiilor dintre Directorul AGEPI cu dl Vadim Gumene, unde s-a convenit a aplica un tarif de 0.3 % în loc de 3%, atît pentru echipamente, cît și pentru suporturile materiale. Astfel, această micșorare de 10 ori a tarifului a fost motivată de către Directorul AGEPI în cadrul ședinței Guvernului, prin existența unor calcule fantasmagorice, care în realitate nici nu există, prin aceasta inducînd în eroare membrii Guvernului. În ciuda tuturor celor enumerate mai sus, cinismul și nerușinarea afirmațiilor Directorului AGEPI constă în faptul că odată cu micșorarea tarifelor pentru remunerație de 10 ori și excluzînd a 2/3 de echipamente cu funcția de reproducere, a declarat că remunerația titularilor se va majora.

Despre toate aceste riscuri legate de exercitarea atribuţiilor în situaţie de conflict de interese, de caracter corupțional al proiectului de Lege, de inducere în eroare a membrilor Guvernului și a Prim-Ministrul Republicii Moldova, Asociația Națională «Copyright» și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți a sesizat Autoritatea Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție.

Stimați Deputați, de către AGEPI, spre atenția Dvs, a fost prezentat un proiect de lege intoxicat cu falsuri, manipulări și corupție.

Ținînd cont de promisiunea doamnei Preşedinte a Comisiei parlamentare de profil, unde s-a ajuns la numitor comun cu privire la definitivarea și îmbunătățirea acestui proiect, prin excluderea normelor corupționale de comun acord cu titularii de drepturi pînă la votul în lectura a doua, cît și în scopul prezentării avizelor la acest proiect din partea organizațiilor Europene și Internaționale din domeniu, solicităm, în mod respectuos, amînarea votării acest proiect de lege pentru un termen rezonabil.

Cu respect și în speranța soluționării prezentului demers,

Asociația Națională «Copyright»

#coruptie #deputati #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.