Scrisorile de milioane pe care le-au primit unii moldoveni de la FISC

Persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligați să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2021 până la data de 3 mai curent. În acest context, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) atenționează că la determinarea venitului impozabil sunt utilizate mai multe surse de informații, inclusiv surse indirecte cum ar fi informații oferite de Î.S. „Poșta Moldovei”. Astfel, unii moldoveni s-au ales cu scrisori de la SFS.

Potrivit unui comunicat de presă al SFS, în urma verificării informațiilor raportate de către Î.S. „Poșta Moldovei” referitor la persoanele fizice care, în perioada anilor 2020-2021, au primit mijloace bănești în numerar prin intermediul transferurilor poștale au fost identificate 225 de persoane fizice care în perioada anului 2020 au beneficiat de transferuri de mijloace bănești în suma totală de 44,09 milioane lei, și 420 de persoane fizice care au beneficiat de transferuri de mijloace bănești în suma totală de 90,09 milioane lei în perioada anului 2021.

În acest context, contribuabili au fost notificați prin scrisori despre măsurile de conformare voluntară, inclusiv despre necesitatea declarării veniturilor impozabile obținute în perioada anilor 2020 și 2021.

SFS monitorizează mijloacele bănești recepționate de persoane fizice în numerar prin intermediul transferurilor poștale pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#transferuri postale #declaratie pe venit #milioane de lei #SFS #Posta Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.