Scumpirea banilor lovește ușor în buzunare, dar nu și în apetit! Record de credite în 2024

Ușoara accelerare a ratei inflației din decembrie 2024 continuă și în 2025, determinând Banca Națională a Moldovei (BNM) să majoreze rata dobânzilor. Deși această măsură a fost menită să descurajeze consumul și creditarea, impactul asupra deciziilor moldovenilor de a lua credite rămâne limitat, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, economistul a declarat că moldovenii au acceptat deja scumpirile din ultima perioadă.

„Această majorare a ratelor va duce la o ușoară scumpire a creditelor, însă va influența slab decizia cetățenilor de a accesa credite. Acest lucru ar putea forța BNM să continue majorarea ratei de bază pentru a descuraja consumul excesiv”, a explicat Ioniță.

Conform datelor prezentate, rata inflației anuale a înregistrat fluctuații semnificative în ultimii ani. După o scădere la 3,3% în mai 2024, inflația a crescut din nou la 6,9% în decembrie, cu tendința de a atinge 10% în următoarele luni. În același timp, rata de bază a BNM a fost ajustată periodic, atingând în ianuarie 2025 valoarea de 5,6%.

„Creșterea inflației a forțat BNM să ia măsuri pentru a scumpi banii și a descuraja creditarea populației. Totuși, în ciuda politicilor de înăsprire, persoanele fizice continuă să acceseze credite într-un ritm record”, a adăugat economistul.

În 2024, moldovenii au înregistrat un record absolut în ceea ce privește numărul de credite de consum – peste 200.000 de credite acordate, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Creditele ipotecare au crescut de 2,8 ori comparativ cu 2023, iar creditele pentru afaceri au continuat să înregistreze o evoluție pozitivă.

Statisticile arată că, trimestrial, băncile comerciale au acordat o medie lunară de 7,1 miliarde lei în credite noi în ultimul trimestru din 2024, dintre care 2,3 miliarde lei pentru persoane fizice și 4,8 miliarde lei pentru persoane juridice.

Deși majorarea ratelor de bază are un impact evident asupra costului creditelor, aceasta influențează mai ales dobânzile la creditele de consum, care devin semnificativ mai scumpe. În schimb, persoanele juridice continuă să acceseze credite într-un ritm accelerat, chiar și în condiții de dobânzi mai mari.

„Creditele pentru consum ating maxime istorice, iar tendința ar putea continua și în 2025. Dacă acest trend se menține, numărul creditelor de consum ar putea ajunge la 250.000, chiar dacă BNM încearcă să descurajeze creditarea”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ioniță #bani #credite #BNM #explozie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.