Scumpirea banilor lovește ușor în buzunare, dar nu și în apetit! Record de credite în 2024

Ușoara accelerare a ratei inflației din decembrie 2024 continuă și în 2025, determinând Banca Națională a Moldovei (BNM) să majoreze rata dobânzilor. Deși această măsură a fost menită să descurajeze consumul și creditarea, impactul asupra deciziilor moldovenilor de a lua credite rămâne limitat, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, economistul a declarat că moldovenii au acceptat deja scumpirile din ultima perioadă.

„Această majorare a ratelor va duce la o ușoară scumpire a creditelor, însă va influența slab decizia cetățenilor de a accesa credite. Acest lucru ar putea forța BNM să continue majorarea ratei de bază pentru a descuraja consumul excesiv”, a explicat Ioniță.

Conform datelor prezentate, rata inflației anuale a înregistrat fluctuații semnificative în ultimii ani. După o scădere la 3,3% în mai 2024, inflația a crescut din nou la 6,9% în decembrie, cu tendința de a atinge 10% în următoarele luni. În același timp, rata de bază a BNM a fost ajustată periodic, atingând în ianuarie 2025 valoarea de 5,6%.

„Creșterea inflației a forțat BNM să ia măsuri pentru a scumpi banii și a descuraja creditarea populației. Totuși, în ciuda politicilor de înăsprire, persoanele fizice continuă să acceseze credite într-un ritm record”, a adăugat economistul.

În 2024, moldovenii au înregistrat un record absolut în ceea ce privește numărul de credite de consum – peste 200.000 de credite acordate, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Creditele ipotecare au crescut de 2,8 ori comparativ cu 2023, iar creditele pentru afaceri au continuat să înregistreze o evoluție pozitivă.

Statisticile arată că, trimestrial, băncile comerciale au acordat o medie lunară de 7,1 miliarde lei în credite noi în ultimul trimestru din 2024, dintre care 2,3 miliarde lei pentru persoane fizice și 4,8 miliarde lei pentru persoane juridice.

Deși majorarea ratelor de bază are un impact evident asupra costului creditelor, aceasta influențează mai ales dobânzile la creditele de consum, care devin semnificativ mai scumpe. În schimb, persoanele juridice continuă să acceseze credite într-un ritm accelerat, chiar și în condiții de dobânzi mai mari.

„Creditele pentru consum ating maxime istorice, iar tendința ar putea continua și în 2025. Dacă acest trend se menține, numărul creditelor de consum ar putea ajunge la 250.000, chiar dacă BNM încearcă să descurajeze creditarea”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ioniță #bani #credite #BNM #explozie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.