Scumpirea banilor lovește ușor în buzunare, dar nu și în apetit! Record de credite în 2024

Ușoara accelerare a ratei inflației din decembrie 2024 continuă și în 2025, determinând Banca Națională a Moldovei (BNM) să majoreze rata dobânzilor. Deși această măsură a fost menită să descurajeze consumul și creditarea, impactul asupra deciziilor moldovenilor de a lua credite rămâne limitat, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, economistul a declarat că moldovenii au acceptat deja scumpirile din ultima perioadă.

„Această majorare a ratelor va duce la o ușoară scumpire a creditelor, însă va influența slab decizia cetățenilor de a accesa credite. Acest lucru ar putea forța BNM să continue majorarea ratei de bază pentru a descuraja consumul excesiv”, a explicat Ioniță.

Conform datelor prezentate, rata inflației anuale a înregistrat fluctuații semnificative în ultimii ani. După o scădere la 3,3% în mai 2024, inflația a crescut din nou la 6,9% în decembrie, cu tendința de a atinge 10% în următoarele luni. În același timp, rata de bază a BNM a fost ajustată periodic, atingând în ianuarie 2025 valoarea de 5,6%.

„Creșterea inflației a forțat BNM să ia măsuri pentru a scumpi banii și a descuraja creditarea populației. Totuși, în ciuda politicilor de înăsprire, persoanele fizice continuă să acceseze credite într-un ritm record”, a adăugat economistul.

În 2024, moldovenii au înregistrat un record absolut în ceea ce privește numărul de credite de consum – peste 200.000 de credite acordate, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Creditele ipotecare au crescut de 2,8 ori comparativ cu 2023, iar creditele pentru afaceri au continuat să înregistreze o evoluție pozitivă.

Statisticile arată că, trimestrial, băncile comerciale au acordat o medie lunară de 7,1 miliarde lei în credite noi în ultimul trimestru din 2024, dintre care 2,3 miliarde lei pentru persoane fizice și 4,8 miliarde lei pentru persoane juridice.

Deși majorarea ratelor de bază are un impact evident asupra costului creditelor, aceasta influențează mai ales dobânzile la creditele de consum, care devin semnificativ mai scumpe. În schimb, persoanele juridice continuă să acceseze credite într-un ritm accelerat, chiar și în condiții de dobânzi mai mari.

„Creditele pentru consum ating maxime istorice, iar tendința ar putea continua și în 2025. Dacă acest trend se menține, numărul creditelor de consum ar putea ajunge la 250.000, chiar dacă BNM încearcă să descurajeze creditarea”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ioniță #bani #credite #BNM #explozie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).