Scumpirea banilor lovește ușor în buzunare, dar nu și în apetit! Record de credite în 2024

Ușoara accelerare a ratei inflației din decembrie 2024 continuă și în 2025, determinând Banca Națională a Moldovei (BNM) să majoreze rata dobânzilor. Deși această măsură a fost menită să descurajeze consumul și creditarea, impactul asupra deciziilor moldovenilor de a lua credite rămâne limitat, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, economistul a declarat că moldovenii au acceptat deja scumpirile din ultima perioadă.

„Această majorare a ratelor va duce la o ușoară scumpire a creditelor, însă va influența slab decizia cetățenilor de a accesa credite. Acest lucru ar putea forța BNM să continue majorarea ratei de bază pentru a descuraja consumul excesiv”, a explicat Ioniță.

Conform datelor prezentate, rata inflației anuale a înregistrat fluctuații semnificative în ultimii ani. După o scădere la 3,3% în mai 2024, inflația a crescut din nou la 6,9% în decembrie, cu tendința de a atinge 10% în următoarele luni. În același timp, rata de bază a BNM a fost ajustată periodic, atingând în ianuarie 2025 valoarea de 5,6%.

„Creșterea inflației a forțat BNM să ia măsuri pentru a scumpi banii și a descuraja creditarea populației. Totuși, în ciuda politicilor de înăsprire, persoanele fizice continuă să acceseze credite într-un ritm record”, a adăugat economistul.

În 2024, moldovenii au înregistrat un record absolut în ceea ce privește numărul de credite de consum – peste 200.000 de credite acordate, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Creditele ipotecare au crescut de 2,8 ori comparativ cu 2023, iar creditele pentru afaceri au continuat să înregistreze o evoluție pozitivă.

Statisticile arată că, trimestrial, băncile comerciale au acordat o medie lunară de 7,1 miliarde lei în credite noi în ultimul trimestru din 2024, dintre care 2,3 miliarde lei pentru persoane fizice și 4,8 miliarde lei pentru persoane juridice.

Deși majorarea ratelor de bază are un impact evident asupra costului creditelor, aceasta influențează mai ales dobânzile la creditele de consum, care devin semnificativ mai scumpe. În schimb, persoanele juridice continuă să acceseze credite într-un ritm accelerat, chiar și în condiții de dobânzi mai mari.

„Creditele pentru consum ating maxime istorice, iar tendința ar putea continua și în 2025. Dacă acest trend se menține, numărul creditelor de consum ar putea ajunge la 250.000, chiar dacă BNM încearcă să descurajeze creditarea”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ioniță #bani #credite #BNM #explozie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.