Scumpirile la carburanți se țin în lanț. Noi majorări de prețuri la benzină, motorină și gazul lichefiat

Petroliștii au afișat la panou astăzi, 24 februarie, prețuri mai mari la carburanți. Scumpirile, cuprinse între 50 și 65 de bani, vin la o săptămână după cea mai recentă majorare de preț la benzină, motorină și gazul lichefiat.

Odată cu afișarea prețurilor noi, benzina cu cifra octanică 95 costă în medie 18,30 lei, în comparație cu 17,70 lei. Un litru de motorină costă 15,60 lei, comparativ cu 14,90-15,00 lei. Prețul mediu al gazului lichefiat constituie aproape 11 lei, în comparație cu 10,35 lei.

Scumpirile la carburanți din ultima perioadă au începutul la mijlocul lunii decembrie. Atunci prețurile au crescut în medie cu 60 de bani. La mijlocul lunii ianuarie au fost anunțate prețuri mai mari în medie cu un leu, iar pe parcursul lunii februarie, aceasta este a treia scumpire.

La începutul lunii, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri cu privire la situația de pe piața carburanților. În cadrul acestora, Consiliul Concurenței preciza că șase companii petroliere, care gestionează împreună 66% din stațiile PECO din țară, adoptă comportament similar la modificarea prețurilor, acestea fiind cu aceeași valoare, într-un termen de 48-72 de ore.

Analiza evoluțiilor prețurilor de panou denotă o neconcordanță de reacție a pieței la modificarea cotațiilor internaționale, și anume reacție imediată la creșterea cotațiilor și reacție întârziată la scăderi.

Din martie 2019, petroliștii stabilesc de sine stătător prețurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, fără să depășească rata de rentabilitate anuală de 10%.

#motorina #benzina #GPL #pretul carburantilor #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.