Se adună nori de furtună la orizont pentru una dintre cele mai mari economii din lume

În 2021, un oraş minier izolat din nord-estul Chinei a fost forţat să treacă printr-o restructurare financiară fără precedent. Problemele de atunci sunt unul dintre cele mai mari motive de stres ale preşedintelui Xi Jiping, pe măsură ce tot mai multe oraşe cu datorii uriaşe par să urmeze acelaşi traseu, în încercarea de a returna împrumuturile scrie Bloomberg.

Goldman Sachs estimează că datoria guvernamentală a Chinei a ajuns aproximativ 23 de trilioane de dolari sau 23.000 de miliarde de dolari, cifră care include şi datoriile miilor societăţi de finanţare înfiinţate de oraşele şi provinciile chineze.

Hegang, un oraş cu aproape un milion de locuitori de lângă graniţa cu Rusia, avea datorii duble comparativ cu veniturile colectate din taxe şi impozite, atunci când a ajuns pe prima pagină a ziarelor din China în urmă cu un an jumate.

A fost pentru prima dată când administraţia unui oraş a luat măsuri oficiale de urgenţă de când Consiliul de Stat a impus în 2016 reguli privind modul în care guvernele locale, de la judeţe la provincii, ar trebui să facă faţă riscurilor de îndatorare.

Hegang reprezintă doar vârful aisbergului unei probleme de îndatorare a autorităţilor locale care îi face pe investitori din ce în ce mai nervoşi şi care ameninţă să fie o povară pentru a doua cea mai mare economie a lumii în anii următori.

Locuitorii din Hegang resimt acum efectele represiunii fiscale. Localnicii s-au plâns de lipsa căldurii pe timpul iernii, iar şoferii de taxi au declarat că au primit mai multe amenzi de circulaţie. Profesorii din şcolile publice erau îngrijoraţi de zvonurile privind reducerea locurilor de muncă, iar cei care se ocupă cu curăţenia stradală au suferit întârzieri de două luni la plata salariilor.

În faţa celui mai mare spital din oraş, o infirmieră de vârstă mijlocie care purta halate verzi şi o mască a declarat că angajatorii săi i-au schimbat unilateral contractul de muncă de la o unitate medicală administrată de guvern la un furnizor terţ, reducând beneficiile, cum ar fi orele suplimentare plătite pentru munca în zilele de sărbătoare. Salariul ei lunar de 1.600 de yuani (228 de dolari) a fost întârziat cu mai mult de 10 zile în fiecare lună de la sfârşitul anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #criză #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.