Se adună nori de furtună la orizont pentru una dintre cele mai mari economii din lume

În 2021, un oraş minier izolat din nord-estul Chinei a fost forţat să treacă printr-o restructurare financiară fără precedent. Problemele de atunci sunt unul dintre cele mai mari motive de stres ale preşedintelui Xi Jiping, pe măsură ce tot mai multe oraşe cu datorii uriaşe par să urmeze acelaşi traseu, în încercarea de a returna împrumuturile scrie Bloomberg.

Goldman Sachs estimează că datoria guvernamentală a Chinei a ajuns aproximativ 23 de trilioane de dolari sau 23.000 de miliarde de dolari, cifră care include şi datoriile miilor societăţi de finanţare înfiinţate de oraşele şi provinciile chineze.

Hegang, un oraş cu aproape un milion de locuitori de lângă graniţa cu Rusia, avea datorii duble comparativ cu veniturile colectate din taxe şi impozite, atunci când a ajuns pe prima pagină a ziarelor din China în urmă cu un an jumate.

A fost pentru prima dată când administraţia unui oraş a luat măsuri oficiale de urgenţă de când Consiliul de Stat a impus în 2016 reguli privind modul în care guvernele locale, de la judeţe la provincii, ar trebui să facă faţă riscurilor de îndatorare.

Hegang reprezintă doar vârful aisbergului unei probleme de îndatorare a autorităţilor locale care îi face pe investitori din ce în ce mai nervoşi şi care ameninţă să fie o povară pentru a doua cea mai mare economie a lumii în anii următori.

Locuitorii din Hegang resimt acum efectele represiunii fiscale. Localnicii s-au plâns de lipsa căldurii pe timpul iernii, iar şoferii de taxi au declarat că au primit mai multe amenzi de circulaţie. Profesorii din şcolile publice erau îngrijoraţi de zvonurile privind reducerea locurilor de muncă, iar cei care se ocupă cu curăţenia stradală au suferit întârzieri de două luni la plata salariilor.

În faţa celui mai mare spital din oraş, o infirmieră de vârstă mijlocie care purta halate verzi şi o mască a declarat că angajatorii săi i-au schimbat unilateral contractul de muncă de la o unitate medicală administrată de guvern la un furnizor terţ, reducând beneficiile, cum ar fi orele suplimentare plătite pentru munca în zilele de sărbătoare. Salariul ei lunar de 1.600 de yuani (228 de dolari) a fost întârziat cu mai mult de 10 zile în fiecare lună de la sfârşitul anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #criză #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.