Se adună nori negri pentru Moldova! Budianschi spune că bugetul va fi rectificat din nou

Bugetul de stat urmează să fie rectificat din nou. Este vorba de o modificare mai profundă, potrivit declarației ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Este vorba de o modificare mai profundă. Sperăm să reușim înainte de a pleca deputații în vacanță și deja în toamnă să evităm o nouă rectificare, dacă lucrurile nu se vor agrava”, a explicat Budianschi în cadrul emisiunii „Obiectiv comun” de la TVR.

FMI într-o declarație, publicată astăzi, 12 mai, susține că apreciază acțiunile prompte ale autorităților în condițiile crizei și au salutat adoptarea rectificarea recentă a bugetului pentru protejarea populației vulnerabile, acoperirea cheltuielilor de natură umanitară pentru susținerea refugiaților și menținerea coeziunii sociale. Totodată, directorii executivi au subliniat importanța respectării cu strictețe a prevederilor Legii bugetului, dar și a unei monitorizări atente a veniturilor și presiunilor suplimentare pe partea de cheltuieli. Ei au accentuat că planificarea bugetară trebuie să păstreze neschimbat scopul cheie de asigurare a sustenabilității datoriei de stat. În condițiile unei incertitudini fără precedent, directorii executivi au salutat faptul că autoritățile sunt gata să implementeze planurile pentru situații neprevăzute, în caz de materializare a riscurilor.

În data de 5 mai, deputații au votat rectificarea bugetului. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost majorate de la 50,066 miliarde de lei la 52,7 miliarde, iar cheltuielile – de la 65,202 miliarde la 72,087 miliarde de lei. Prin urmare, deficitul bugetului de stat a crescut de la 15,136 miliarde până la 19,386 miliarde de lei, cu 28,1%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rectificare #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.