Se apropie termenul limită: ce se întâmplă cu gazele rusești pentru Transnistria după 31 decembrie?

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat subiectul expirerii contractului de tranzit al gazului pe teritoriul Ucrainei, subliniind importanța găsirii unor soluții viabile pentru a asigura aprovizionarea cu gaze, în special pentru malul stâng al Nistrului, care depinde de această sursă. „La 31 decembrie 2004 expiră contractul de tranzit a gazului pe teritoriul Ucrainei. Și avem malul stâng, unde trebuie să fim oameni de stat și să ne gândim la cetățenii noștri,” a declarat Grosu.

Acesta a menționat că în prezent se urmăresc cu atenție evoluțiile dintre partea ucraineană și cea rusă în ceea ce privește acordurile de tranzit, făcând referire și la infrastructura de transport, care a fost mai puțin afectată în timpul conflictului.

„Înțelegem foarte bine că Rusia continuă să exporte gaze spre Uniunea Europeană, iar infrastructura este crucială pentru acest lucru,” a subliniat președintele Parlamentului.

Grosu a adăugat că ministrul Energiei, Victor Parlicov, va discuta cu Gazprom pentru a analiza opțiunile disponibile în cazul în care nu se va ajunge la o înțelegere între Gazprom și Naftogaz, compania ucraineană.

„Avem alternative, avem și alte trasee prin care putem rezolva problema,” a afirmat el, menționând că și numirea noii componențe a Consiliului de Administrație va face obiectul unor discuții. „De mult nu s-a discutat despre asta,” a concluzionat Igor Grosu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #transnistria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.