Se clatină fotoliul de avocat? Ion Dorogoi riscă să-și piardă licența

Avocatul Ion Dorogoi riscă să-și piardă licența urmare a scandalurilor în care este implicat. Comisia de etică și disciplină a Uniunii Avocaților urmează să examineze în data de 4 septembrie cererea cu privire la licența avocatului Ion Dorogoi.

„Cei 11 membri ai comisiei vor examina în data de 4 septembrie situația cu privire la avocatul Ion Dorogoi și vor decide în privința licenței acestuia să i-o retragă sau să i-o lase”, a declarat pentru BANI.MD reprezentanta de la Uniunea Avocaților.

Ion Dorogoi, implicat în mai multe scandaluri, este cercetat într-o cauză penală pentru falsificarea actelor, potrivit informațiilor Procuraturii Anticorupție. Și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate susține că a pornit urmărirea penală pe numele avocatului. Acesta este învinuit de falsificarea probelor într-un proces civil.

De ce este acuzat avocatul Ion Dorogoi

Avocatul Ion Dorogoi este acuzat că în anul 2021, acționând din partea creditorilor, urmărind scopul inducerii în eroare a părților în proces și a instanței de judecată, contrar legii insolvabilității, a ignorat procedura legală de desfășurare a Adunării Generale a Creditorilor a companiei TatRecons. Dorogoi ar fi convocat adunarea repetată a creditorilor companiei care se afla în procedura simplificată a falimentului și dizolvare, prezentând buletinele de vot pentru Adunarea Generală prin care Dorogoi a votat în numele mai multor persoane, introducând date eronate privind locul desfășurării adunării generale a creditorilor, dar și lipsa nemotivată a administratorului de insolvabilitate.

Ion Dorogoi nu a comentat, deocamdată informațiile.

Cum a devenit „celebru” avocatul

Numele lui Ion Dorogoi, cunoscut în contextul dosarului atacului raider asupra acționarilor de la MAIB, reapare în lumina publică în urma anunțului că a încheiat o tranzacție de împăcare cu Guvernul Moldovei. Dorogoi, care în anul 2019 a fost reținut în legătură cu acuzații de spălare de bani și sustragere în proporții deosebit de mari, a atras atenția opiniei publice.

În urma acuzațiilor, presa a relatat că Ion Dorogoi făcea parte dintr-un grup de persoane afiliate lui Veaceslav Platon și că ar fi participat la un atac raider asupra acționarilor unei bănci din Moldova. Conform informațiilor apărute în presă, acest grup ar fi manipulat procedura de alegere în organele de conducere ale băncii pentru a prelua ilegal controlul asupra unor acționari, afectându-le astfel drepturile.

Potrivit declarațiilor oficiale, Ion Dorogoi a ajuns la o tranzacție de împăcare cu Guvernul Moldovei pentru a evita o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Ca parte a înțelegerii, Moldova îi va plăti o despăgubire de 3500 de euro lui Dorogoi. Acest acord de împăcare are scopul de a evita o condamnare formală la CEDO și a rezolva situația juridică a cazului.

De asemenea, Dorogoi a făcut referire la această tranzacție ca o modalitate de a pune capăt situației și a evita o posibilă condamnare la CEDO.

Cu toate acestea, Procuratura Anticorupție a precizat că dosarele intentate pe numele lui Ion Dorogoi se află în faza de urmărire penală și că procesul penal este încă în derulare.

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dorogoi #licenta #avocat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue