Robinetul cu metan se închide în plină iarnă. Ce salvează situația tensionată din Moldova

Criza gazelor se adâncește în lume, iar Republica Moldova nu este ocolită. La bursele internaționale prețul a depășit 1000 de euro pentru mia de metri cubi de gaz. Ba mai mult, au fost reduse cu 35% livrările de gaze în Republica Moldova.

Pe 23 septembrie 2021, cu o săptămână înainte de expirarea contractului, Moldovagaz a informat ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu despre riscurile ce apar în lipsa unui contract semnat cu Gazprom: „lipsa unei surse de aprovizionare cu gaze naturale a consumatorilor, fapt ce ar declanșa o situație excepțională pe piața din Republica Moldova”, scrie mold-street.com.

Peste o săptămâna, pe 30 septembrie, Moldovagaz informa Termoelectrica și CET-Nord (cei mai mari consumatori de metan din Moldova) despre insuficiența resurselor de gaze în luna octombrie și „probabilitatea sporită a declanșării situației excepționale pe piața gazelor naturale”.

Administraţia Moldovagaz susţine că, din acest motiv, a solicitat întreprinderilor Termoelectrica şi CET-Nord să asigure din 1 octombrie „trecerea la producerea energiei electrice și termice din surse alternative de combustibil”. Mai mult! Centralei CET-Nord din Bălţi i s-a solicitat „să întrerupă consumul de gaze naturale pe o perioada de 10 zile calendaristice, începând cu data indicată”.

Singurul combustibil alternativ disponibil, cu care poate funcţiona Termoelectrica şi CET-Nord este păcura. Rezervele sunt însă minore, pentru maximum 15 zile şi la ele accesul este doar cu acordul Guvernului.

Din 4 octombrie 2021, potrivit Termoelectrica „în lipsa unui aviz prealabil, presiunea gazelor naturale a fost redusă semnificativ, care este la limita funcționării utilajului tehnologic”.

„În acest caz va fi stopată activitatea Sursei 1, deoarece pune în pericol funcționarea utilajului energetic, cât și funcționarea sistemului hidraulic de distribuție a agentului termic către consumatori”, explică Termoelectrica.

Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, controlată de ruși, a fost afectată de evoluțiile respective. Ea a trecut deja la folosirea cărbunelui la o parte din instalaţiile care generează electricitate, pentru a evita stoparea procesului de producție.

„Presiunea în rețelele de gaze este în continue scădere, deoarece volumul de gaze consumat ăl depășește pe cel livrat de Gazprom… În situația respectivă deficitul de gaze este acoperit din stocul conductei magistrale a gazelor naturale. Dacă consumul de gaze va merge în tendința respectivă, situația dată poate pune în pericol funcționarea sigură și fiabilă a sistemului de gaze naturale, cu respectarea parametrilor de calitate și a indicatorilor de calitate stabiliți”, susţine Moldovagaz.

#conducte #presiune #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.