Robinetul cu metan se închide în plină iarnă. Ce salvează situația tensionată din Moldova

Criza gazelor se adâncește în lume, iar Republica Moldova nu este ocolită. La bursele internaționale prețul a depășit 1000 de euro pentru mia de metri cubi de gaz. Ba mai mult, au fost reduse cu 35% livrările de gaze în Republica Moldova.

Pe 23 septembrie 2021, cu o săptămână înainte de expirarea contractului, Moldovagaz a informat ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu despre riscurile ce apar în lipsa unui contract semnat cu Gazprom: „lipsa unei surse de aprovizionare cu gaze naturale a consumatorilor, fapt ce ar declanșa o situație excepțională pe piața din Republica Moldova”, scrie mold-street.com.

Peste o săptămâna, pe 30 septembrie, Moldovagaz informa Termoelectrica și CET-Nord (cei mai mari consumatori de metan din Moldova) despre insuficiența resurselor de gaze în luna octombrie și „probabilitatea sporită a declanșării situației excepționale pe piața gazelor naturale”.

Administraţia Moldovagaz susţine că, din acest motiv, a solicitat întreprinderilor Termoelectrica şi CET-Nord să asigure din 1 octombrie „trecerea la producerea energiei electrice și termice din surse alternative de combustibil”. Mai mult! Centralei CET-Nord din Bălţi i s-a solicitat „să întrerupă consumul de gaze naturale pe o perioada de 10 zile calendaristice, începând cu data indicată”.

Singurul combustibil alternativ disponibil, cu care poate funcţiona Termoelectrica şi CET-Nord este păcura. Rezervele sunt însă minore, pentru maximum 15 zile şi la ele accesul este doar cu acordul Guvernului.

Din 4 octombrie 2021, potrivit Termoelectrica „în lipsa unui aviz prealabil, presiunea gazelor naturale a fost redusă semnificativ, care este la limita funcționării utilajului tehnologic”.

„În acest caz va fi stopată activitatea Sursei 1, deoarece pune în pericol funcționarea utilajului energetic, cât și funcționarea sistemului hidraulic de distribuție a agentului termic către consumatori”, explică Termoelectrica.

Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, controlată de ruși, a fost afectată de evoluțiile respective. Ea a trecut deja la folosirea cărbunelui la o parte din instalaţiile care generează electricitate, pentru a evita stoparea procesului de producție.

„Presiunea în rețelele de gaze este în continue scădere, deoarece volumul de gaze consumat ăl depășește pe cel livrat de Gazprom… În situația respectivă deficitul de gaze este acoperit din stocul conductei magistrale a gazelor naturale. Dacă consumul de gaze va merge în tendința respectivă, situația dată poate pune în pericol funcționarea sigură și fiabilă a sistemului de gaze naturale, cu respectarea parametrilor de calitate și a indicatorilor de calitate stabiliți”, susţine Moldovagaz.

#conducte #presiune #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cele mai puține păduri din Europa. Potrivit unui clasament realizat pe baza datelor Băncii Mondiale, doar 12% din teritoriul țării este acoperit de păduri, ceea ce plasează Moldova pe locul 37 din 41 de state europene analizate.

Moldova se află la același nivel cu Irlanda și depășește doar Olanda, Malta și Islanda, unde pădurile ocupă doar 0,5% din suprafața țării.

În schimb, Finlanda este cea mai împădurită țară din Europa, cu 74% din teritoriu acoperit de păduri, urmată de Suedia – 69% și Muntenegru – 62%.

România ocupă locul 28 în clasament, cu un grad de împădurire de 30%, în timp ce Bulgaria și Portugalia ajung la 36%, iar Austria la 47%.

Datele arată diferențe majore între statele europene, influențate de climă, relief și modul în care terenurile au fost folosite de-a lungul timpului. Țările nordice au păstrat suprafețe forestiere extinse datorită climatului rece și densității reduse a populației, în timp ce statele cu terenuri agricole fertile sau puternic urbanizate au un procent mai mic de păduri.

Specialiștii atrag atenția că, deși Europa și-a extins în ultimele decenii suprafața totală de păduri prin programe de reîmpădurire și regenerare naturală, ecosistemele forestiere sunt tot mai afectate de schimbările climatice, secetă, incendii și dăunători.