Robinetul cu metan se închide în plină iarnă. Ce salvează situația tensionată din Moldova

Criza gazelor se adâncește în lume, iar Republica Moldova nu este ocolită. La bursele internaționale prețul a depășit 1000 de euro pentru mia de metri cubi de gaz. Ba mai mult, au fost reduse cu 35% livrările de gaze în Republica Moldova.

Pe 23 septembrie 2021, cu o săptămână înainte de expirarea contractului, Moldovagaz a informat ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu despre riscurile ce apar în lipsa unui contract semnat cu Gazprom: „lipsa unei surse de aprovizionare cu gaze naturale a consumatorilor, fapt ce ar declanșa o situație excepțională pe piața din Republica Moldova”, scrie mold-street.com.

Peste o săptămâna, pe 30 septembrie, Moldovagaz informa Termoelectrica și CET-Nord (cei mai mari consumatori de metan din Moldova) despre insuficiența resurselor de gaze în luna octombrie și „probabilitatea sporită a declanșării situației excepționale pe piața gazelor naturale”.

Administraţia Moldovagaz susţine că, din acest motiv, a solicitat întreprinderilor Termoelectrica şi CET-Nord să asigure din 1 octombrie „trecerea la producerea energiei electrice și termice din surse alternative de combustibil”. Mai mult! Centralei CET-Nord din Bălţi i s-a solicitat „să întrerupă consumul de gaze naturale pe o perioada de 10 zile calendaristice, începând cu data indicată”.

Singurul combustibil alternativ disponibil, cu care poate funcţiona Termoelectrica şi CET-Nord este păcura. Rezervele sunt însă minore, pentru maximum 15 zile şi la ele accesul este doar cu acordul Guvernului.

Din 4 octombrie 2021, potrivit Termoelectrica „în lipsa unui aviz prealabil, presiunea gazelor naturale a fost redusă semnificativ, care este la limita funcționării utilajului tehnologic”.

„În acest caz va fi stopată activitatea Sursei 1, deoarece pune în pericol funcționarea utilajului energetic, cât și funcționarea sistemului hidraulic de distribuție a agentului termic către consumatori”, explică Termoelectrica.

Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, controlată de ruși, a fost afectată de evoluțiile respective. Ea a trecut deja la folosirea cărbunelui la o parte din instalaţiile care generează electricitate, pentru a evita stoparea procesului de producție.

„Presiunea în rețelele de gaze este în continue scădere, deoarece volumul de gaze consumat ăl depășește pe cel livrat de Gazprom… În situația respectivă deficitul de gaze este acoperit din stocul conductei magistrale a gazelor naturale. Dacă consumul de gaze va merge în tendința respectivă, situația dată poate pune în pericol funcționarea sigură și fiabilă a sistemului de gaze naturale, cu respectarea parametrilor de calitate și a indicatorilor de calitate stabiliți”, susţine Moldovagaz.

#conducte #presiune #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.