Robinetul cu metan se închide în plină iarnă. Ce salvează situația tensionată din Moldova

Criza gazelor se adâncește în lume, iar Republica Moldova nu este ocolită. La bursele internaționale prețul a depășit 1000 de euro pentru mia de metri cubi de gaz. Ba mai mult, au fost reduse cu 35% livrările de gaze în Republica Moldova.

Pe 23 septembrie 2021, cu o săptămână înainte de expirarea contractului, Moldovagaz a informat ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu despre riscurile ce apar în lipsa unui contract semnat cu Gazprom: „lipsa unei surse de aprovizionare cu gaze naturale a consumatorilor, fapt ce ar declanșa o situație excepțională pe piața din Republica Moldova”, scrie mold-street.com.

Peste o săptămâna, pe 30 septembrie, Moldovagaz informa Termoelectrica și CET-Nord (cei mai mari consumatori de metan din Moldova) despre insuficiența resurselor de gaze în luna octombrie și „probabilitatea sporită a declanșării situației excepționale pe piața gazelor naturale”.

Administraţia Moldovagaz susţine că, din acest motiv, a solicitat întreprinderilor Termoelectrica şi CET-Nord să asigure din 1 octombrie „trecerea la producerea energiei electrice și termice din surse alternative de combustibil”. Mai mult! Centralei CET-Nord din Bălţi i s-a solicitat „să întrerupă consumul de gaze naturale pe o perioada de 10 zile calendaristice, începând cu data indicată”.

Singurul combustibil alternativ disponibil, cu care poate funcţiona Termoelectrica şi CET-Nord este păcura. Rezervele sunt însă minore, pentru maximum 15 zile şi la ele accesul este doar cu acordul Guvernului.

Din 4 octombrie 2021, potrivit Termoelectrica „în lipsa unui aviz prealabil, presiunea gazelor naturale a fost redusă semnificativ, care este la limita funcționării utilajului tehnologic”.

„În acest caz va fi stopată activitatea Sursei 1, deoarece pune în pericol funcționarea utilajului energetic, cât și funcționarea sistemului hidraulic de distribuție a agentului termic către consumatori”, explică Termoelectrica.

Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, controlată de ruși, a fost afectată de evoluțiile respective. Ea a trecut deja la folosirea cărbunelui la o parte din instalaţiile care generează electricitate, pentru a evita stoparea procesului de producție.

„Presiunea în rețelele de gaze este în continue scădere, deoarece volumul de gaze consumat ăl depășește pe cel livrat de Gazprom… În situația respectivă deficitul de gaze este acoperit din stocul conductei magistrale a gazelor naturale. Dacă consumul de gaze va merge în tendința respectivă, situația dată poate pune în pericol funcționarea sigură și fiabilă a sistemului de gaze naturale, cu respectarea parametrilor de calitate și a indicatorilor de calitate stabiliți”, susţine Moldovagaz.

#conducte #presiune #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.