Robinetul cu metan se închide în plină iarnă. Ce salvează situația tensionată din Moldova

Criza gazelor se adâncește în lume, iar Republica Moldova nu este ocolită. La bursele internaționale prețul a depășit 1000 de euro pentru mia de metri cubi de gaz. Ba mai mult, au fost reduse cu 35% livrările de gaze în Republica Moldova.

Pe 23 septembrie 2021, cu o săptămână înainte de expirarea contractului, Moldovagaz a informat ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu despre riscurile ce apar în lipsa unui contract semnat cu Gazprom: „lipsa unei surse de aprovizionare cu gaze naturale a consumatorilor, fapt ce ar declanșa o situație excepțională pe piața din Republica Moldova”, scrie mold-street.com.

Peste o săptămâna, pe 30 septembrie, Moldovagaz informa Termoelectrica și CET-Nord (cei mai mari consumatori de metan din Moldova) despre insuficiența resurselor de gaze în luna octombrie și „probabilitatea sporită a declanșării situației excepționale pe piața gazelor naturale”.

Administraţia Moldovagaz susţine că, din acest motiv, a solicitat întreprinderilor Termoelectrica şi CET-Nord să asigure din 1 octombrie „trecerea la producerea energiei electrice și termice din surse alternative de combustibil”. Mai mult! Centralei CET-Nord din Bălţi i s-a solicitat „să întrerupă consumul de gaze naturale pe o perioada de 10 zile calendaristice, începând cu data indicată”.

Singurul combustibil alternativ disponibil, cu care poate funcţiona Termoelectrica şi CET-Nord este păcura. Rezervele sunt însă minore, pentru maximum 15 zile şi la ele accesul este doar cu acordul Guvernului.

Din 4 octombrie 2021, potrivit Termoelectrica „în lipsa unui aviz prealabil, presiunea gazelor naturale a fost redusă semnificativ, care este la limita funcționării utilajului tehnologic”.

„În acest caz va fi stopată activitatea Sursei 1, deoarece pune în pericol funcționarea utilajului energetic, cât și funcționarea sistemului hidraulic de distribuție a agentului termic către consumatori”, explică Termoelectrica.

Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, controlată de ruși, a fost afectată de evoluțiile respective. Ea a trecut deja la folosirea cărbunelui la o parte din instalaţiile care generează electricitate, pentru a evita stoparea procesului de producție.

„Presiunea în rețelele de gaze este în continue scădere, deoarece volumul de gaze consumat ăl depășește pe cel livrat de Gazprom… În situația respectivă deficitul de gaze este acoperit din stocul conductei magistrale a gazelor naturale. Dacă consumul de gaze va merge în tendința respectivă, situația dată poate pune în pericol funcționarea sigură și fiabilă a sistemului de gaze naturale, cu respectarea parametrilor de calitate și a indicatorilor de calitate stabiliți”, susţine Moldovagaz.

#conducte #presiune #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții