Se modifică legea ANI. Parlamentul va avea doi membri în Consiliu de Integritate în loc de unu. Nou: Președinția

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va fi modificată, astfel încât averea demnitarilor să fie verificată mai minuțios, iar la puricat să fie luate și cheltuielile pe care le-a avut subiectul declarării, în coraport cu venitul înregistrat în decurs de un an de zile. La ședința de astăzi a Parlamentului, majoritatea parlamentară a votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens, scrie Realitatea.md.

Proiectul are scopul de a perfecționa cadrul legislativ privind funcționarea ANI și de a preveni conflictele de interese și de incompatibilitate în rândul persoanelor care exercită funcții publice sau de demnitate publică.

Una dintre reglementările legii este perfectarea mecanismului care să permită Autorității Publice de Integritate să solicite conducerii organizației publice sau autorităților responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării posibilitatea de suspendare din funcție a persoanelor în privința cărora a fost constatată, în totalitate sau în parte, o avere nejustificată sau în cazul situației în care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, pe perioada examinării în instanță a actului de constatare.

De asemenea, documentul urmărește modificarea modului în care are loc controlul averii și intereselor personale, astfel încât în procesul efectuării controlului să fie verificate nu doar veniturile dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției, raportat la situația averilor deținute, dar să fie examinate și luate în considerare și cheltuielile realizate.

O altă modificare propusă de autorii inițiativei legislative este acordarea dreptului inspectorului de integritate de a solicita efectuarea unor expertize sau evaluări pentru determinarea valorii de piață a bunurilor supuse verificării. Modificarea respectivă va impulsiona subiectul declarării să specifice valoarea reală a bunurilor declarate. Iar în cazul în care inspectorul de integritate are dubii rezonabile privind declararea unui bun sub valoarea reală a acestuia, aceasta va avea posibilitatea să dispună efectuarea unei evaluări.

Este prevăzută crearea Registrului electronic al persoanelor care au fost suspendate din funcție sau le-au fost încetat mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu în legătură cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale sau al regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, precum și Registrului electronic al bunurilor confiscate pentru nerespectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

Prevederile proiectului propun ca, controlul averii și intereselor personale să se extindă asupra soțului/soției, părinților/socrilor și copiilor persoanei supuse controlului. Dacă persoana supusă controlului se află în concubinaj sau dacă are persoane la întreținere, verificarea se va extinde și asupra averii acestor persoane.

Documentul mai propune creșterea numărului de membri ai Consiliului de Integritate. Astfel, Parlamentul urmează să desemneze doi membri în Consiliu, în loc de unul. Prevederea nou este faptul că și Președinția Republicii Moldova ar urma să desemneze un membru în Consiliul de Integritate.

Consiliul de Integritate este constituit din 7 membri, selectați sau numiți de urmăroarele structure ale statului și a societăţii civile: reprezentant desemnat de către Parlament, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților Locale din Moldova și doi reprezentanți ai societății civile care sunt selectați de către Ministerul Justiţiei prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern.

Potrivit președintei Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, aprobarea acestor norme legislative sunt printre condiționalitățile Uniunii Europene pentru debursarea celei de-a doua tranșe a asistenței financiare pentru țara noastră.

#consilier #modificare #lege #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.