Se modifică legea ANI. Parlamentul va avea doi membri în Consiliu de Integritate în loc de unu. Nou: Președinția

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va fi modificată, astfel încât averea demnitarilor să fie verificată mai minuțios, iar la puricat să fie luate și cheltuielile pe care le-a avut subiectul declarării, în coraport cu venitul înregistrat în decurs de un an de zile. La ședința de astăzi a Parlamentului, majoritatea parlamentară a votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens, scrie Realitatea.md.

Proiectul are scopul de a perfecționa cadrul legislativ privind funcționarea ANI și de a preveni conflictele de interese și de incompatibilitate în rândul persoanelor care exercită funcții publice sau de demnitate publică.

Una dintre reglementările legii este perfectarea mecanismului care să permită Autorității Publice de Integritate să solicite conducerii organizației publice sau autorităților responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării posibilitatea de suspendare din funcție a persoanelor în privința cărora a fost constatată, în totalitate sau în parte, o avere nejustificată sau în cazul situației în care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, pe perioada examinării în instanță a actului de constatare.

De asemenea, documentul urmărește modificarea modului în care are loc controlul averii și intereselor personale, astfel încât în procesul efectuării controlului să fie verificate nu doar veniturile dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției, raportat la situația averilor deținute, dar să fie examinate și luate în considerare și cheltuielile realizate.

O altă modificare propusă de autorii inițiativei legislative este acordarea dreptului inspectorului de integritate de a solicita efectuarea unor expertize sau evaluări pentru determinarea valorii de piață a bunurilor supuse verificării. Modificarea respectivă va impulsiona subiectul declarării să specifice valoarea reală a bunurilor declarate. Iar în cazul în care inspectorul de integritate are dubii rezonabile privind declararea unui bun sub valoarea reală a acestuia, aceasta va avea posibilitatea să dispună efectuarea unei evaluări.

Este prevăzută crearea Registrului electronic al persoanelor care au fost suspendate din funcție sau le-au fost încetat mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu în legătură cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale sau al regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, precum și Registrului electronic al bunurilor confiscate pentru nerespectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

Prevederile proiectului propun ca, controlul averii și intereselor personale să se extindă asupra soțului/soției, părinților/socrilor și copiilor persoanei supuse controlului. Dacă persoana supusă controlului se află în concubinaj sau dacă are persoane la întreținere, verificarea se va extinde și asupra averii acestor persoane.

Documentul mai propune creșterea numărului de membri ai Consiliului de Integritate. Astfel, Parlamentul urmează să desemneze doi membri în Consiliu, în loc de unul. Prevederea nou este faptul că și Președinția Republicii Moldova ar urma să desemneze un membru în Consiliul de Integritate.

Consiliul de Integritate este constituit din 7 membri, selectați sau numiți de urmăroarele structure ale statului și a societăţii civile: reprezentant desemnat de către Parlament, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresul Autorităților Locale din Moldova și doi reprezentanți ai societății civile care sunt selectați de către Ministerul Justiţiei prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern.

Potrivit președintei Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, aprobarea acestor norme legislative sunt printre condiționalitățile Uniunii Europene pentru debursarea celei de-a doua tranșe a asistenței financiare pentru țara noastră.

#consilier #modificare #lege #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.