Se schimbă harta Moldovei! Țara, în topul statelor unde scade dramatic populația. Satele dispar unul câte unul

Republica Moldova este printre statele cu un ritm ridicat al reducerii populației. În ultimul deceniu s-a comprimat cu 14,6%.

Dacă recensământul din 1989 arăta o populație de 3,658 milioane de oameni locuind pe teritoriul țării, fără raioanele de est și municipiul Bender, atunci conform rezultatelor recensământului din 2004, populația era de 3,383 milioane de locuitori, iar conform celui din 2014 – 2,998 milioane. Or, în prezent, numărul populației este de 2,6 milioane de locuitori.

Populația scade în toate regiunile, raioanele și localitățile. Se constată concentrarea populației în municipiul Chișinău și raioanele centrale. În mod deosebit se evidențiază scăderea din ultimul deceniu al populației în raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Dondușeni, Soroca și Nisporeni, precum și în municipiul Bălți, cu rate de scădere a populației de circa 20%. În prezent circa 5% din populația țării locuiește în comune rurale foarte mici (sub 1000 de oameni) și relativ izolate, în care o bună parte din gospodării sunt abandonate, preponderent din motivele migrației, atât externe, cât și interne. Conform datelor recensământului din 2014, circa 18% din casele și apartamentele din țară nu sunt populate.

Indicele de îmbătrânire activă demonstrează că îmbătrânirea activă și în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populația în vârstă de 55 de ani și peste din Republica Moldova, indicele fiind de două ori mai mic în raport cu obiectivul-țintă de 57,5 puncte ale țărilor UE. Una dintre cauze este speranța de viață mică a populației în comparație cu țările UE (practic cu zece ani mai mică).

Printre alți factori se numără nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală al populației în vârstă (51,1% și, respectiv, 62%), nivelul redus al conexiunii sociale al acestei categorii de populație (32,2%) spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%).

Vârstnicii din Republica Moldova au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9%, comparativ cu 40,8% – media înregistrată pentru țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3%, comparativ cu 4,5% în țările UE).

Printre țările în care în care se moare cel mai rapid din Europa sunt Serbia, Croația și Bosnia și Herțegovina. În ultimul deceniu, Croația a pierdut 770.000 de oameni. Lipsa locuințelor la prețuri accesibile pentru cuplurile tinere și oportunitățile insuficiente de angajare au influențat rata mică a nașterilor și un număr mare de emigrare.

În 2023, pentru prima dată în ultimii 15 ani, am văzut mai mulți oameni sosind în Croația decât plecând, mai ales din cauza numărului mare de imigranți din Nepal.

Estimările arată că Bosnia și Herțegovina va înregistra o nouă scădere a populației sale cu încă 49,4% până în anul 2100 – făcând-o cea mai depopulată țară din Europa. În acest moment, această țară pierde 1,5% din populație pe an.

Top 10 al țărilor care mor cel mai rapid din Europa. Scăderea populației din ultimul:

Serbia -27%

Albania -21%

Letonia -20%

Ucraina -18,2%

Lituania -17,5%

Croația -17%

Bosnia și Herțegovina -15%

Moldova -14,6%

România -13,3%

Bulgaria -10,3%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Leonid Fedun, co-fondator al gigantului petrolier rusesc Lukoil, și-a vândut în 2025 pachetul de aproximativ 10% din acțiuni înapoi companiei, au declarat trei surse apropiate tranzacției, confirmate și de date financiare analizate de Reuters. Valoarea pachetului era estimată la circa 7 miliarde de dolari, însă nu este clar dacă aceasta a fost suma efectiv primită de miliardar, scrie REUTERS.

Tranzacția marchează încheierea unei cariere de trei decenii în care Fedun a contribuit la transformarea Lukoil într-un jucător global, înainte ca sancțiunile occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina să lovească puternic compania. După luni întregi în care a reușit să evite sancțiunile, Lukoil a fost vizată direct în octombrie, ceea ce a forțat-o să înceapă procesul de vânzare a activelor din străinătate.

Decizia federației ruse de a impune presiuni suplimentare asupra sectorului privat, dar și incertitudinile geoeconomice, au alimentat speculațiile analiștilor potrivit cărora Lukoil ar putea deveni o țintă de achiziție pentru Rosneft, grup petrolier controlat de stat, aflat la rândul său sub sancțiuni occidentale.

Vânzarea pachetului de către Fedun – cetățean ucrainean stabilit în Monaco – este considerată o raritate în rândul miliardarilor ruși, care de obicei își restructurează participațiile sub umbrela unor fonduri sau companii din jurisdicții opace, nu prin retrageri directe. Potrivit surselor, tranzacția a fost încheiată la începutul lui 2025.

În august, Lukoil a anunțat că va anula 76 de milioane de acțiuni – aproximativ 11% din capitalul social – pe care le-a răscumpărat de pe piață în perioada 2024–2025, pachet care ar include și participația lui Fedun.

Fedun, în vârstă de 69 de ani, este unul dintre oamenii deveniți miliardari în urma privatizărilor haotice din anii ’90 sub președintele Boris Elțin, imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice. Absolvent de școală militară și fost lector în anii ’80, Fedun l-a cunoscut în Siberia pe Vagit Alekperov, actualul președinte al Lukoil și una dintre cele mai influente figuri din industria petrolieră rusă.

Cei doi au lucrat împreună la privatizarea unor câmpuri petroliere strategice din Siberia de Vest, după ce Elțin a aprobat în 1993 trecerea acestora din proprietate de stat în mâini private—un moment care a transformat brusc funcționari sovietici în miliardari.