Seceta devastatoare din regiunea Mării Negre scumpește dramatic floarea-soarelui în Republica Moldova

Un nou raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) din august subliniază efectele devastatoare ale secetei din regiunea Mării Negre, care a dus la o reducere globală a producției de floarea-soarelui cu 2,3 milioane de tone, până la 52,5 milioane de tone. Această scădere afectează semnificativ și Uniunea Europeană, unde producția a fost redusă cu 0,8 milioane de tone, ajungând la 10,15 milioane de tone, un nivel aproape identic cu cel din sezonul 2023/2024.

„În mod special, Ucraina și Rusia au înregistrat scăderi considerabile în producția de floarea-soarelui, iar impactul asupra pieței regionale și internaționale este inevitabil. Recolta Ucrainei a fost redusă cu 1 milion de tone, iar Rusia a înregistrat o scădere de 0,5 milioane de tone. În România, recolta de floarea-soarelui a scăzut la 2,41 milioane de tone, față de 3 milioane de tone în sezonul anterior, în mare parte din cauza lipsei precipitațiilor și a temperaturilor ridicate”, susține Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În Republica Moldova, potrivit lui Rija, efectele acestei crize agricole globale se resimt deja, prețurile la floarea-soarelui crescând atât pe piața internă, cât și în portul Giurgiulești. În nordul țării, prețurile au înregistrat o creștere de 9% comparativ cu începutul lunii august, atingând valori între 7600 și 7800 lei/tonă TVA inclus. În zona portului Giurgiulești, prețul a crescut cu 5-8%, ajungând la 8000 lei/tonă TVA inclus.

„Creșterea prețurilor se datorează atât ofertei reduse de pe piață, cât și competiției crescute pentru stocurile limitate de floarea-soarelui. Această situație ar putea avea consecințe grave asupra procesatorilor de ulei de floarea-soarelui, care se confruntă cu o scădere a profitabilității, în condițiile în care prețurile de vânzare nu acoperă costurile crescute ale materiilor prime”, a mai spus Rija.

Cu toate acestea, incertitudinea legată de evoluția prețurilor și de disponibilitatea stocurilor continuă să pună presiune asupra pieței, iar Republica Moldova, alături de celelalte țări din regiune, va trebui să găsească soluții pentru a face față acestor provocări economice și agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #seceta #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.