Seceta devastatoare din regiunea Mării Negre scumpește dramatic floarea-soarelui în Republica Moldova

Un nou raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) din august subliniază efectele devastatoare ale secetei din regiunea Mării Negre, care a dus la o reducere globală a producției de floarea-soarelui cu 2,3 milioane de tone, până la 52,5 milioane de tone. Această scădere afectează semnificativ și Uniunea Europeană, unde producția a fost redusă cu 0,8 milioane de tone, ajungând la 10,15 milioane de tone, un nivel aproape identic cu cel din sezonul 2023/2024.

„În mod special, Ucraina și Rusia au înregistrat scăderi considerabile în producția de floarea-soarelui, iar impactul asupra pieței regionale și internaționale este inevitabil. Recolta Ucrainei a fost redusă cu 1 milion de tone, iar Rusia a înregistrat o scădere de 0,5 milioane de tone. În România, recolta de floarea-soarelui a scăzut la 2,41 milioane de tone, față de 3 milioane de tone în sezonul anterior, în mare parte din cauza lipsei precipitațiilor și a temperaturilor ridicate”, susține Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În Republica Moldova, potrivit lui Rija, efectele acestei crize agricole globale se resimt deja, prețurile la floarea-soarelui crescând atât pe piața internă, cât și în portul Giurgiulești. În nordul țării, prețurile au înregistrat o creștere de 9% comparativ cu începutul lunii august, atingând valori între 7600 și 7800 lei/tonă TVA inclus. În zona portului Giurgiulești, prețul a crescut cu 5-8%, ajungând la 8000 lei/tonă TVA inclus.

„Creșterea prețurilor se datorează atât ofertei reduse de pe piață, cât și competiției crescute pentru stocurile limitate de floarea-soarelui. Această situație ar putea avea consecințe grave asupra procesatorilor de ulei de floarea-soarelui, care se confruntă cu o scădere a profitabilității, în condițiile în care prețurile de vânzare nu acoperă costurile crescute ale materiilor prime”, a mai spus Rija.

Cu toate acestea, incertitudinea legată de evoluția prețurilor și de disponibilitatea stocurilor continuă să pună presiune asupra pieței, iar Republica Moldova, alături de celelalte țări din regiune, va trebui să găsească soluții pentru a face față acestor provocări economice și agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #seceta #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.