Seceta devastatoare din regiunea Mării Negre scumpește dramatic floarea-soarelui în Republica Moldova

Un nou raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) din august subliniază efectele devastatoare ale secetei din regiunea Mării Negre, care a dus la o reducere globală a producției de floarea-soarelui cu 2,3 milioane de tone, până la 52,5 milioane de tone. Această scădere afectează semnificativ și Uniunea Europeană, unde producția a fost redusă cu 0,8 milioane de tone, ajungând la 10,15 milioane de tone, un nivel aproape identic cu cel din sezonul 2023/2024.

„În mod special, Ucraina și Rusia au înregistrat scăderi considerabile în producția de floarea-soarelui, iar impactul asupra pieței regionale și internaționale este inevitabil. Recolta Ucrainei a fost redusă cu 1 milion de tone, iar Rusia a înregistrat o scădere de 0,5 milioane de tone. În România, recolta de floarea-soarelui a scăzut la 2,41 milioane de tone, față de 3 milioane de tone în sezonul anterior, în mare parte din cauza lipsei precipitațiilor și a temperaturilor ridicate”, susține Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În Republica Moldova, potrivit lui Rija, efectele acestei crize agricole globale se resimt deja, prețurile la floarea-soarelui crescând atât pe piața internă, cât și în portul Giurgiulești. În nordul țării, prețurile au înregistrat o creștere de 9% comparativ cu începutul lunii august, atingând valori între 7600 și 7800 lei/tonă TVA inclus. În zona portului Giurgiulești, prețul a crescut cu 5-8%, ajungând la 8000 lei/tonă TVA inclus.

„Creșterea prețurilor se datorează atât ofertei reduse de pe piață, cât și competiției crescute pentru stocurile limitate de floarea-soarelui. Această situație ar putea avea consecințe grave asupra procesatorilor de ulei de floarea-soarelui, care se confruntă cu o scădere a profitabilității, în condițiile în care prețurile de vânzare nu acoperă costurile crescute ale materiilor prime”, a mai spus Rija.

Cu toate acestea, incertitudinea legată de evoluția prețurilor și de disponibilitatea stocurilor continuă să pună presiune asupra pieței, iar Republica Moldova, alături de celelalte țări din regiune, va trebui să găsească soluții pentru a face față acestor provocări economice și agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #seceta #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.