Sectorul energetic rusesc mai primește încă o lovitură: Putin a aprobat majorarea taxelor

Plafonul de preţ asupra exporturilor petroliere ruseşti, impus de G7, obligă Rusia să crească povara fiscală a producătorilor, dând încă o lovitură sectorului energetic care deja se chinuie să facă faţă sancţiunilor occidentale, titrează Financial Times.

În aprilie, Vladimir Putin a schimbat metoda de impozitare a companiilor petroliere prin stabilirea taxelor bazate pe preţul de referinţă internaţional al ţiţeiului Brent minus o reducere fixă, mai degrabă decât preţul Uralului, principalul ţiţei de export al ţării, care a fost tranzacţionat la un preţ mai mic în ultimele luni.

Mişcarea a fost gândită de Moscova pentru a aduce venituri suplimentare de până la 8 miliarde de dolari.

În primul trimestru al anului 2023, veniturile din impozitele ruseşti pe petrol şi gaze au scăzut cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, inclusiv o scădere de 85% faţă de anul trecut în martie pentru produsele petroliere rafinate.

„Această schimbare pe care o fac este o dovadă importantă că veniturile lor s-au redus în mod semnificativ”, a declarat un oficial G7 pentru Financial Times. „Este cu siguranţă distructiv pentru industria lor”.
„Noul regim de taxare va reduce capacitatea de producţie viitoare a industriei ruseşti de petrol şi gaze luându-le banii care altfel ar putea fi folosiţi pentru investiţii în echipamente, explorare şi utilizarea zăcămintelor existente”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lovitură #taxe #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.