Sectorul transportului maritim este îndemnat să accelereze tranziția energetică

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) a îndemnat transportul maritim să îşi accelereze tranziţia energetică în loc să îşi majoreze emisiile poluante, prin trimiterea la casare a vechilor nave poluante şi adaptarea infrastructurilor porturilor la carburanţii alternativi, transmite AFP.

Navele transportă peste 80% din mărfurile tranzacţionate la nivel mondial, subliniază UNCTAD în raportul său anual cu privire la transportul maritim, publicat marţi.

Emisiile totale de carbon ale flotei maritime mondiale au crescut cu 4,7% între 2020 şi 2021, „o cifră care merge în direcţia greşită”, a avertizat secretarul general al UNCTAD, Rebeca Grynspan, cu prilejul prezentării raportului. Cu o vârstă medie de aproape 22 de ani, „suntem de asemenea preocupaţi de îmbătrânirea navelor, care poluează mai mult pe măsură ce îmbătrânesc”, a adăugat Grynspan.

UNCTAD a făcut un apel către sectorul transportului maritim să investească mai mult în modernizarea tehnică şi operaţională pentru a reduce amprenta de carbon. Este vorba în special de a trece la combustibili alternativi, cu conţinut redus de carbon, de a utiliza surse de electricitate regenerabile în porturi şi de a echipa navele cu tehnologii cu un randament energetic ridicat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Raportul UNCTAD atrage atenţia asupra necesităţii de a adapta porturile la efectele schimbărilor climatice, în special în cazul statelor celor mai vulnerabile. În viitor, pentru a rămâne competitive, porturile vor trebui să răspundă exigenţelor navelor care vor deveni mai verzi, inclusiv prin furnizarea de energie mai curată şi oferindu-le servicii de mentenanţă adaptate.

„Dacă porturile nu vor fi gata să întreţină navele în cadrul acestor noi reglementări, vor avea de pierdut”, a afirmat directoarea diviziei de tehnologie şi logistică de la UNCTAD, Shamika Sirimanne.

Comerţul maritim mondial a înregistrat o revenire semnificativă în 2021, cu o creştere estimată la 3,2%, după o scădere de 3,8% în 2020, potrivit raportului UNCTAD.

Creşterea comerţului maritim mondial ar urma să rămână moderată în acest an, cu un avans de 1,4%. Pentru perioada 2023-2027, comerţul maritim mondial ar urma să înregistreze o rată anuală de creştere de 2,1%, un ritm mai lent decât media din ultimele trei decenii (3,3%).

#tranzitie energetica #transport maritim #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.