Sectorul transportului maritim este îndemnat să accelereze tranziția energetică

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) a îndemnat transportul maritim să îşi accelereze tranziţia energetică în loc să îşi majoreze emisiile poluante, prin trimiterea la casare a vechilor nave poluante şi adaptarea infrastructurilor porturilor la carburanţii alternativi, transmite AFP.

Navele transportă peste 80% din mărfurile tranzacţionate la nivel mondial, subliniază UNCTAD în raportul său anual cu privire la transportul maritim, publicat marţi.

Emisiile totale de carbon ale flotei maritime mondiale au crescut cu 4,7% între 2020 şi 2021, „o cifră care merge în direcţia greşită”, a avertizat secretarul general al UNCTAD, Rebeca Grynspan, cu prilejul prezentării raportului. Cu o vârstă medie de aproape 22 de ani, „suntem de asemenea preocupaţi de îmbătrânirea navelor, care poluează mai mult pe măsură ce îmbătrânesc”, a adăugat Grynspan.

UNCTAD a făcut un apel către sectorul transportului maritim să investească mai mult în modernizarea tehnică şi operaţională pentru a reduce amprenta de carbon. Este vorba în special de a trece la combustibili alternativi, cu conţinut redus de carbon, de a utiliza surse de electricitate regenerabile în porturi şi de a echipa navele cu tehnologii cu un randament energetic ridicat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Raportul UNCTAD atrage atenţia asupra necesităţii de a adapta porturile la efectele schimbărilor climatice, în special în cazul statelor celor mai vulnerabile. În viitor, pentru a rămâne competitive, porturile vor trebui să răspundă exigenţelor navelor care vor deveni mai verzi, inclusiv prin furnizarea de energie mai curată şi oferindu-le servicii de mentenanţă adaptate.

„Dacă porturile nu vor fi gata să întreţină navele în cadrul acestor noi reglementări, vor avea de pierdut”, a afirmat directoarea diviziei de tehnologie şi logistică de la UNCTAD, Shamika Sirimanne.

Comerţul maritim mondial a înregistrat o revenire semnificativă în 2021, cu o creştere estimată la 3,2%, după o scădere de 3,8% în 2020, potrivit raportului UNCTAD.

Creşterea comerţului maritim mondial ar urma să rămână moderată în acest an, cu un avans de 1,4%. Pentru perioada 2023-2027, comerţul maritim mondial ar urma să înregistreze o rată anuală de creştere de 2,1%, un ritm mai lent decât media din ultimele trei decenii (3,3%).

#tranzitie energetica #transport maritim #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții