Sectorul transportului maritim este îndemnat să accelereze tranziția energetică

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) a îndemnat transportul maritim să îşi accelereze tranziţia energetică în loc să îşi majoreze emisiile poluante, prin trimiterea la casare a vechilor nave poluante şi adaptarea infrastructurilor porturilor la carburanţii alternativi, transmite AFP.

Navele transportă peste 80% din mărfurile tranzacţionate la nivel mondial, subliniază UNCTAD în raportul său anual cu privire la transportul maritim, publicat marţi.

Emisiile totale de carbon ale flotei maritime mondiale au crescut cu 4,7% între 2020 şi 2021, „o cifră care merge în direcţia greşită”, a avertizat secretarul general al UNCTAD, Rebeca Grynspan, cu prilejul prezentării raportului. Cu o vârstă medie de aproape 22 de ani, „suntem de asemenea preocupaţi de îmbătrânirea navelor, care poluează mai mult pe măsură ce îmbătrânesc”, a adăugat Grynspan.

UNCTAD a făcut un apel către sectorul transportului maritim să investească mai mult în modernizarea tehnică şi operaţională pentru a reduce amprenta de carbon. Este vorba în special de a trece la combustibili alternativi, cu conţinut redus de carbon, de a utiliza surse de electricitate regenerabile în porturi şi de a echipa navele cu tehnologii cu un randament energetic ridicat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Raportul UNCTAD atrage atenţia asupra necesităţii de a adapta porturile la efectele schimbărilor climatice, în special în cazul statelor celor mai vulnerabile. În viitor, pentru a rămâne competitive, porturile vor trebui să răspundă exigenţelor navelor care vor deveni mai verzi, inclusiv prin furnizarea de energie mai curată şi oferindu-le servicii de mentenanţă adaptate.

„Dacă porturile nu vor fi gata să întreţină navele în cadrul acestor noi reglementări, vor avea de pierdut”, a afirmat directoarea diviziei de tehnologie şi logistică de la UNCTAD, Shamika Sirimanne.

Comerţul maritim mondial a înregistrat o revenire semnificativă în 2021, cu o creştere estimată la 3,2%, după o scădere de 3,8% în 2020, potrivit raportului UNCTAD.

Creşterea comerţului maritim mondial ar urma să rămână moderată în acest an, cu un avans de 1,4%. Pentru perioada 2023-2027, comerţul maritim mondial ar urma să înregistreze o rată anuală de creştere de 2,1%, un ritm mai lent decât media din ultimele trei decenii (3,3%).

#tranzitie energetica #transport maritim #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sărăcia monetară și cea multidimensională au evoluat în direcții opuse în Republica Moldova, alimentând controverse privind modul în care este măsurată sărăcia în statisticile oficiale, potrivit Rapotului de stare a țării publicat de Expert Grup.

Potrivit documentului, pragul sărăciei absolute a fost stabilit la 2.780 lei lunar per persoană, iar 25,7% din populație a fost clasificată drept săracă monetar – în creștere cu 2,8 puncte procentuale față de anul precedent. În schimb, rata sărăciei multidimensionale a scăzut la 19,5%, marcând o reducere de 2 puncte procentuale.

Economiștii subliniază că cele două tipuri de sărăcie nu evoluează neapărat în tandem: dacă sărăcia monetară măsoară capacitatea financiară a gospodăriilor de a acoperi minimul de consum, sărăcia multidimensională reflectă accesul la servicii și condiții esențiale de viață – educație, sănătate, locuire, utilități și locuri de muncă decente.

Deși ratele sunt divergente, intensitatea sărăciei a crescut la ambele capitole. Profunzimea sărăciei absolute a ajuns la 9,6%, ceea ce arată că gospodăriile sărace aveau în medie un deficit de aproape 10% din pragul minim necesar pentru un trai decent. Totodată, intensitatea sărăciei multidimensionale a crescut la 28,5%, semn că persoanele afectate se confruntă cu privațiuni mai severe.

Raportul relevă și diferențe majore între categorii sociale. Sărăcia monetară afectează cel mai puternic: persoanele cu studii primare (60%), familiile cu trei sau mai mulți copii (49%),
locuitorii regiunii de Sud (43%), persoanele care depind de pensii (37%) sau de agricultura individuală (36%), persoanele cu dizabilități (36%) și salariații din agricultură (31%).
La polul opus, riscul cel mai scăzut îl au persoanele cu studii superioare (12%), locuitorii municipiului Chișinău (14%) și angajații din sectorul non-agricol (18%).

Raportul arată că nivelul studiilor rămâne unul dintre cei mai importanți factori ai riscului de sărăcie, în condițiile în care doar 4% dintre tinerii de 25–30 de ani își continuă studiile, iar două treimi dintre moldoveni au un nivel educațional care nu le oferă acces la locuri de muncă bine plătite.

Sărăcia multidimensională este profundă în mediul rural: 30% dintre locuitorii satelor sunt afectați, confruntându-se cu lipsa canalizării (80%), utilizarea combustibililor poluanți pentru încălzire (41%), lipsa asigurării medicale (24%), educație insuficientă (20%) și acces limitat la apă potabilă (19%).

Copiii sunt una dintre categoriile cele mai vulnerabile: 27% dintre copiii din Moldova trăiesc în sărăcie multidimensională, confruntându-se cu lipsa utilităților, aglomerare severă în locuințe, educație insuficientă și lipsa protecției medicale. Sărăcia severă la copii atinge o intensitate de 30%.

În timp ce bărbații sunt ceva mai puțin afectați de sărăcia monetară, aceștia sunt mai vulnerabili la sărăcia multidimensională (28% față de 24% la femei), fiind mai des privați de educație adecvată, locuri de muncă stabile și asigurări medicale.

Expert-Grup concluzionează că această dublă criză de creștere a sărăciei monetare și adâncire a privațiunilor reflectă probleme structurale: salarii mici, decalaje regionale, slaba protecție a familiilor numeroase, venituri agricole reduse și un sistem educațional care nu reușește să ofere competențe adaptate pieței muncii.