Securiștii moldoveni iau la puricat furnizorii și traderii de gaze

Republica Moldova a impus noi cerințe stricte pentru furnizorii și traderii de gaze naturale, potrivit unei legi adoptate la finalul anului trecut. Actul normativ prevede că, pentru a obține sau menține o licență în acest domeniu, solicitanții și titularii de licență trebuie să primească avize favorabile din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB).

Potrivit legii, „persoanele care solicită licența urmează a fi avizate pozitiv de către Serviciul de Informații și Securitate și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, sub aspectul riscurilor aferente securității statului, spălării banilor și finanțării terorismului.”

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) va solicita aceste avize în cadrul procedurii de examinare a declarației privind eliberarea licențelor. Dacă SIS și SPCSB nu emit avizele în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării, avizul este considerat pozitiv.

Legea a intrat în vigoare la 29 decembrie 2023, iar aceste noi cerințe se aplică atât solicitantilor noi de licențe, cât și furnizorilor și traderilor de gaze naturale cu licențe în vigoare în prezent.

Ministerul Energiei de la Chișinău a subliniat că „cerința dată se aplică și tuturor titularilor de licență existenți.” Titularii de licență pentru activitățile de trading și furnizare a gazelor naturale trebuie să notifice ANRE în termen de două luni de la intrarea în vigoare a legii cu privire la acționari/asociați și persoanele care exercită controlul în cadrul societăților comerciale respective”.

În caz contrar, licențele acestora vor fi suspendate până la îndeplinirea cerințelor legate de avizele SIS și SPCSB.

Republica Moldova are în prezent 24 de companii cu licențe de furnizare a gazelor naturale, printre care Moldovagaz, Energocom, Premier Energy SRL, CIS Gaz Trading și Nord Gaz Sîngerei SRL. Aceste măsuri vizează consolidarea securității statului și prevenirea activităților ilegale în sectorul gazelor naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#traderi #gaz #SIS #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.