Ședință comună între Agenția pentru Eficiență Energetică și Green City Lab Moldova. Despre ce au discutat

Astăzi, 13 septembrie 2021, a avut loc ședința comună între Agenția pentru Eficiență Energetică și Green City Lab Moldova privind colaborarea în vederea implementării unor proiecte de eficiență energetică.

La ședință au participat directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Alexandru Ciudin și Directorul Executiv al Green City Lab Moldova, Victor Parlicov.

În cadrul ședinței, s-a discutat despre posibilitatea implementării de către Green City Lab, a unui proiect de eficiență energetică, ce constă, în dotarea unui bloc locativ cu Punct Termic Individual (PTI) și Distribuție pe Orizontală – sistem cunoscut ca și Încălzire Centralizată Autonomă cât și implementarea unui proiect privind Sistemul informațional de gestionare a energiei (EMIS) pentru clădirile publice, ce permite monitorizarea continuă și la distanță a consumului de apă, electricitate și căldură.

Sistemul inteligent (EMIS) generează mesaje de alertă în cazul în care consumul de resurse energetice depășește limitele și permite acțiuni rapide în caz de avarie sau consum fraudulos de energie. În plus, EMIS generează rapoarte statistice despre consumurile reale de energie pentru perioade specifice de timp.

AEE are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#Green City Lab Moldova #sedinta #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.