Șefă nouă la Agenția de Guvernare Electronică. Cine este Tatiana Iovv

Instituția publică „Agenția de Guvernare Electronică” (AGE) s-a ales cu un nou director, Tatiana Iovv. Candidatura Tatianei Iovv a fost propusă de Cancelaria de Stat, care este fondatoarea AGE, în consultare cu Grupul Banca Mondială, partenerul strategic principal al e-guvernării în Republica Moldova.

„Cu toate că digitalizarea proceselor a început cu ceva timp în urmă, anume pandemia 2020 a declanșat „era de aur a digitalizării”. Misiunea AGE este de a face cât mai accesibile serviciile publice pentru cetățeni, dar și pentru business, oferind cele mai calitative soluții și în cel mai scurt timp, în procesul de realizare a obiectivului strategic de îmbunătățire continuă a actului de guvernare”, a declarat Tatiana Iovv, în cadrul ședinței de prezentare a noii conduceri, citează Realitatea.md.

Noul director al AGE este doctor în economie, iar anterior a activat în cadrul mai multor proiecte internaționale precum Proiectul de ameliorare a competitivităţii și Proiectul de asistență al UE „Cluster PoliSEE SEE TCP 2007-2013”.

Pe parcursul carierei profesionale, Tatiana Iovv a deținut funcția de consultant al prim viceprim-ministrului în domeniul reformelor structurale în sectorul nebancar, dar și a administrat afaceri private.

Timp de aproape jumătate de an, instituția a fost condusă de către Gheorghe Ursoi, director adjunct AGE, după ce Iurie Țurcanu a demisionat la sfârșitul anului trecut. Astfel, Tatiana Iovv este al 4-lea director al AGE de la fondare (anul 2010) și până în prezent.

#AGE #Agenția de Guvernare Electronică #Tatiana Iovv

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.