Șefi cu sporuri autoacordate și salarii pentru angajați plecați din țară: Ce a găsit auditul la Ministerul Muncii

13 Mai 2026, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Mai 2026, 14:43 // Actual //  Grîu Tatiana

Premii acordate fără acoperire bugetară, sporuri oferite fără justificări și salarii plătite inclusiv unor persoane care nici nu se aflau în Republica Moldova. Acestea sunt doar o parte dintre neregulile descoperite în instituțiile din subordinea Ministerul Muncii și Protecției Sociale, potrivit raportului de audit pentru anul 2025 efectuat de către Curtea de Conturi.

Auditul arată că instituțiile din sistem au înregistrat abateri salariale de aproape 3,9 milioane de lei. Doar Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă a depășit limita aprobată pentru cheltuieli de personal cu 1,6 milioane de lei și a acordat premii unice fără economii financiare suficiente. În plus, sporurile de performanță și cele pentru condiții speciale au fost acordate în unele cazuri fără justificarea gradului de pericol sau a condițiilor dificile de muncă.

La Orhei, auditorii au descoperit discrepanțe între orele lucrate și salariile calculate pentru angajații care activau în schimburi. Tot acolo au fost identificate probleme la acordarea sporurilor pentru cumul de funcții și performanță, fără indicarea clară a funcțiilor beneficiarilor și a procentelor aplicate.

La Centrul de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități adulte din Bălți, conducătorul instituției și-ar fi acordat singur sporuri de performanță înainte ca acestea să fie aprobate de minister. Mai mult, valoarea sporului a depășit limita legală admisă.

La centrul „Speranța”, auditorii au constatat acordarea neregulamentară a premiilor unice și anuale în sumă de circa un milion de lei, fără liste clare ale beneficiarilor și fără criterii de calcul.

Și mai grav, la Ungheni au fost calculate și achitate salarii pentru persoane care nu se aflau pe teritoriul Republicii Moldova și, implicit, nu erau la locul de muncă. În timpul auditului au fost recuperate circa 80 de mii de lei de la 59 de angajați.

Raportul scoate la iveală și alte devieri financiare. Ministerul a cheltuit 4,9 milioane de lei pentru servicii de consultanță fără justificări clare privind necesitatea acestora. Unele persoane contractate cumulau peste 80 de ore de muncă la alți angajatori, dar figurau și cu încă 40 de ore săptămânale pentru minister. În plus, pentru 32 de contracte au fost identificate plăți de circa 700 de mii de lei efectuate înainte de semnarea documentelor.

Probleme au fost găsite și în gestionarea patrimoniului public. Ministerul a inclus în evidență clădiri de 13,4 milioane de lei care aparțineau juridic altor entități, iar mai multe terenuri și construcții nu aveau actele de proprietate clarificate.

La Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă, aproape un milion de lei proveniți din vânzarea biletelor de tratament au fost utilizați pentru cheltuieli instituționale, contrar destinației legale. Totodată, biletele distribuite nici măcar nu aveau serie și număr unic.

Auditul a mai scos la iveală situații absurde în evidența beneficiarilor sociali. Pentru 209 persoane decedate au continuat să fie calculate compensații după data morții, iar alte 36 de persoane internate în centre de plasament au primit nejustificat ajutoare sociale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Aug. 2026, 11:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Aug. 2026, 11:20 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Peste 109,7 miliarde de lei au fost achitate sub formă de salarii în Republica Moldova în anul 2025, iar cea mai mare parte a banilor a venit din comerț, arată datele Serviciului Fiscal de Stat arată că peste un milion de salariați figurează în informațiile raportate de angajatori, însă distribuția fondului salarial diferă puternic de la un sector la altul.

Potrivit raportului SFS privind impozitul pe venit, în evidențele analizate figurează peste un milion de salariați și 56.016 agenți economici, iar veniturile salariale raportate au însumat 109,74 miliarde de lei. Din acestea, statul a reținut aproximativ 9,32 miliarde de lei sub formă de impozit pe venit.

Cel mai mare „plătitor de salarii” al economiei este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, împreună cu activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor. Sectorul a achitat 18,63 miliarde de lei, adică aproape 17% din întregul fond salarial raportat. Tot aici lucrează 195.258 de persoane, aproape unul din cinci salariați din evidențele analizate de Fisc.

Pe poziția a doua se află sănătatea și asistența socială, cu 13,77 miliarde de lei achitate celor 87.060 de salariați. Administrația publică, apărarea și asigurările sociale urmează cu 13,09 miliarde de lei și 115.250 de angajați.

Industria prelucrătoare a generat alte 12,56 miliarde de lei în venituri salariale pentru 127.056 de persoane, iar învățământul – 10,84 miliarde de lei pentru 95.775 de angajați. Împreună, aceste cinci domenii generează aproape două treimi din fondul salarial raportat în Republica Moldova.

Cifrele devin însă și mai interesante dacă volumul total al salariilor este raportat la numărul de angajați. Calculele pe baza datelor SFS arată diferențe considerabile între sectoare.

În activitățile financiare și de asigurări, cele 4,86 miliarde de lei împărțite la 22.382 de salariați corespund unui venit salarial mediu de aproximativ 18.100 de lei pe lună per salariat, calculat ca medie statistică din fondul anual raportat.

În sectorul informațiilor și comunicațiilor, indicatorul rezultat este de aproximativ 13.900 de lei lunar, iar în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă ajunge la circa 20.100 de lei lunar.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul. Cele 69.908 persoane din sector au primit împreună 3,87 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei medii statistice de aproximativ 4.600 de lei pe lună. În industria hotelieră și alimentația publică, raportul dintre fondul salarial și cei 38.661 de angajați indică aproximativ 5.150 de lei lunar.

Comerțul, deși generează cea mai mare masă salarială din țară, ajunge prin același calcul la aproximativ 7.950 de lei lunar per salariat. În sănătate și asistență socială rezultă circa 13.200 de lei, în administrația publică aproximativ 9.470 de lei, iar în învățământ circa 9.430 de lei.

Aceste valori nu trebuie confundate cu salariul mediu oficial pe economie sau pe ramuri, fiind un calcul simplu realizat prin raportarea fondului salarial anual din datele fiscale la numărul de salariați raportați. Totuși, cifrele permit observarea diferențelor dintre sectoarele care concentrează cei mai mulți angajați și cele în care masa salarială raportată per angajat este mai ridicată.

În ansamblu, salariile rămân principala sursă de venit a populației. În 2025, acestea au însumat 109,74 miliarde de lei, cu 12,46% sau peste 12,15 miliarde de lei mai mult decât în 2024. Salariile au reprezentat 73,49% din totalul veniturilor persoanelor fizice raportate de plătitori.