Șefi cu sporuri autoacordate și salarii pentru angajați plecați din țară: Ce a găsit auditul la Ministerul Muncii

Premii acordate fără acoperire bugetară, sporuri oferite fără justificări și salarii plătite inclusiv unor persoane care nici nu se aflau în Republica Moldova. Acestea sunt doar o parte dintre neregulile descoperite în instituțiile din subordinea Ministerul Muncii și Protecției Sociale, potrivit raportului de audit pentru anul 2025 efectuat de către Curtea de Conturi.

Auditul arată că instituțiile din sistem au înregistrat abateri salariale de aproape 3,9 milioane de lei. Doar Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă a depășit limita aprobată pentru cheltuieli de personal cu 1,6 milioane de lei și a acordat premii unice fără economii financiare suficiente. În plus, sporurile de performanță și cele pentru condiții speciale au fost acordate în unele cazuri fără justificarea gradului de pericol sau a condițiilor dificile de muncă.

La Orhei, auditorii au descoperit discrepanțe între orele lucrate și salariile calculate pentru angajații care activau în schimburi. Tot acolo au fost identificate probleme la acordarea sporurilor pentru cumul de funcții și performanță, fără indicarea clară a funcțiilor beneficiarilor și a procentelor aplicate.

La Centrul de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități adulte din Bălți, conducătorul instituției și-ar fi acordat singur sporuri de performanță înainte ca acestea să fie aprobate de minister. Mai mult, valoarea sporului a depășit limita legală admisă.

La centrul „Speranța”, auditorii au constatat acordarea neregulamentară a premiilor unice și anuale în sumă de circa un milion de lei, fără liste clare ale beneficiarilor și fără criterii de calcul.

Și mai grav, la Ungheni au fost calculate și achitate salarii pentru persoane care nu se aflau pe teritoriul Republicii Moldova și, implicit, nu erau la locul de muncă. În timpul auditului au fost recuperate circa 80 de mii de lei de la 59 de angajați.

Raportul scoate la iveală și alte devieri financiare. Ministerul a cheltuit 4,9 milioane de lei pentru servicii de consultanță fără justificări clare privind necesitatea acestora. Unele persoane contractate cumulau peste 80 de ore de muncă la alți angajatori, dar figurau și cu încă 40 de ore săptămânale pentru minister. În plus, pentru 32 de contracte au fost identificate plăți de circa 700 de mii de lei efectuate înainte de semnarea documentelor.

Probleme au fost găsite și în gestionarea patrimoniului public. Ministerul a inclus în evidență clădiri de 13,4 milioane de lei care aparțineau juridic altor entități, iar mai multe terenuri și construcții nu aveau actele de proprietate clarificate.

La Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă, aproape un milion de lei proveniți din vânzarea biletelor de tratament au fost utilizați pentru cheltuieli instituționale, contrar destinației legale. Totodată, biletele distribuite nici măcar nu aveau serie și număr unic.

Auditul a mai scos la iveală situații absurde în evidența beneficiarilor sociali. Pentru 209 persoane decedate au continuat să fie calculate compensații după data morții, iar alte 36 de persoane internate în centre de plasament au primit nejustificat ajutoare sociale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ministerul muncii #incalcari #audit #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile pregătesc lichidarea mai multor întreprinderi de stat inactive sau aflate de ani buni în insolvabilitate, în cadrul unui proces amplu de restructurare și eficientizare a sectorului public, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari.

Potrivit lui Cojuhari, procedura de triere a întreprinderilor de stat a fost finalizată încă în decembrie 2023, iar companiile au fost împărțite în cinci categorii, una dintre acestea incluzând întreprinderile ce urmează să fie lichidate.

„Din aceste întreprinderi fac parte întreprinderile care sunt de mai mult de 10 ani în insolvabilitate, sunt întreprinderi inactive. Unele dintre ele nu au nici active la bilanț, nu au datorii și nu au activitate de mai mulți ani. Aceste întreprinderi trebuie să fie lichidate”, a declarat șeful APP.

Oficialul a precizat că instituția lucrează deja la mai multe proiecte de hotărâri de Guvern care prevăd fuziunea sau lichidarea unor întreprinderi de stat. Documentele sunt deja publicate pe platforma Particip și pe site-ul APP.

„Noi avem doar în insolvabilitate circa 60 de întreprinderi, la fel sunt și circa 20 de întreprinderi inactive. Ele există, dar din anii 2015, 2018 sau 2020 sunt inactive”, a spus Cojuhari.

Directorul APP susține că viziunea Guvernului este ca statul să păstreze în proprietate doar întreprinderile considerate strategice, în timp ce companiile mici și nefuncționale generează doar costuri suplimentare pentru administrare.

„Noi nu trebuie să avem astfel de întreprinderi. Viziunea Guvernului este de a avea în proprietate doar întreprinderi strategice și considerăm că nu trebuie să avem întreprinderi foarte mici, deoarece acestea sunt doar costuri suplimentare pentru administrare”, a afirmat acesta.

Întrebat despre costurile lichidării, Cojuhari a subliniat că statul nu intenționează să achite datoriile istorice ale companiilor din bugetul public.

„Noi nu vorbim de achitarea acestor datorii din bugetul de stat. Astfel de discuții nu există”, a declarat directorul APP.

Potrivit lui, întreprinderile care mai dețin active, precum terenuri sau clădiri, vor trece prin proceduri legale de valorificare. În cazul companiilor aflate în insolvabilitate, bunurile vor fi incluse în masa debitoare și gestionate conform procedurilor judiciare.

Roman Cojuhari a mai spus că procesul de lichidare va dura diferit de la un caz la altul, în special pentru întreprinderile aflate în procedură de insolvabilitate, unde deciziile depind de instanțele de judecată și administratorii autorizați.

Totuși, APP și-a stabilit obiective concrete până la sfârșitul anului 2026. „Noi trebuie să lichidăm 10 întreprinderi de stat și trebuie să reorganizăm 15”, a declarat șeful instituției.

Conform datelor din aprilie 2026, statul deține participații în 225 de companii din Republica Moldova iar 161 dintre aceste companii au forma clasică de organizare de întreprinderi de stat.