Lege nouă pentru ipoteci: Dobânzile, limitate la 25%, iar creditele „din impuls” pot fi blocate

Moldovenii vor putea cere singuri blocarea accesului la credite, iar băncile și organizațiile de creditare care ignoră această interdicție riscă să piardă dreptul de a încasa dobânzi și penalități. Măsura apare într-un nou proiect de lege privind creditele ipotecare și împrumuturile garantate cu bunuri imobile, elaborat după model european.

Proiectul introduce pentru prima dată în Republica Moldova mecanismul de „interdicție voluntară” la credite. Orice persoană va putea cere includerea sa într-o bază de date care blochează acordarea de noi împrumuturi pe numele său, fie temporar, fie fără termen limită. Cererea va putea fi depusă online sau fizic, iar creditorii vor fi obligați să o transmită către birourile istoriilor de credit cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Chiar și după ce persoana cere anularea interdicției, aceasta va rămâne activă încă 10 zile, perioadă de reflecție în care nu va putea fi contractat niciun nou împrumut. Dacă o bancă sau un OCN acordă totuși un credit unei persoane care avea interdicție activă, instituția va putea cere înapoi doar suma efectiv împrumutată, fără dobânzi, penalități sau alte taxe.

Legea mai prevede plafonarea costurilor pentru credite. Dobânda anuală nu va putea depăși 25%, iar penalitățile de întârziere vor fi limitate la maximum 0,02% pe zi. În plus, toate taxele și comisioanele percepute pentru administrarea împrumutului vor avea un plafon de 0,005% pe zi din valoarea creditului. Pentru creditele cu termen de până la cinci ani, creditorii nu vor putea încasa, în total, mai mult decât dublul sumei împrumutate, inclusiv dobânzi, taxe și penalități. De exemplu, pentru un împrumut de 100 000 de lei, suma maximă care ar putea fi cerută de creditor nu va putea depăși 200 000 de lei.

Documentul interzice și perceperea taxelor pentru simplul refuz de acordare a unui credit. În paralel, creditorii vor fi obligați să ofere gratuit toate informațiile privind costurile reale ale împrumutului și să prezinte consumatorilor o Fișă Europeană de Informații Standardizate, cu detalii despre DAE, costul total al creditului, numărul ratelor și suma finală care trebuie achitată. Oferta va trebui să rămână valabilă minimum șapte zile.

Legea mai obligă băncile și OCN-urile să verifice mai strict capacitatea reală de rambursare a clienților. Dacă analiza arată că există un risc mare ca persoana să nu își poată achita ratele, creditul nu va putea fi acordat. În cazul unui refuz, consumatorul trebuie informat în maximum șapte zile, inclusiv dacă decizia a fost luată automatizat, pe baza istoricului de credit.

O altă prevedere importantă vizează asigurările. Creditorii nu vor putea obliga clienții să încheie polițe doar la companii „agreate” de bancă. Consumatorii vor avea dreptul să aleagă orice asigurator care oferă condiții similare și vor primi cel puțin patru zile pentru a compara ofertele.

Documentul introduce și reguli mai dure pentru publicitatea creditelor. Reclamele vor trebui să afișeze clar dobânda, DAE-ul, costul total al împrumutului și eventualele riscuri legate de fluctuațiile cursului valutar. Vor fi interzise mesajele care pot induce consumatorii în eroare sau crea așteptări false privind costurile reale ale creditului.

Autorii proiectului spun că intervenția este necesară pe fondul creșterii accelerate a pieței ipotecare din Republica Moldova. Potrivit datelor BNM incluse în nota informativă, în trimestrul III din 2025, volumul noilor credite ipotecare a crescut cu 40,8% față de aceeași perioadă a anului precedent și a ajuns la aproape 2,9 miliarde de lei. În paralel, indicele prețurilor imobiliare rezidențiale a urcat la 223,1%, în creștere cu 33,8% comparativ cu trimestrul III din 2024.

Datele mai arată și o deteriorare a calității creditelor ipotecare. Rata creditelor neperformante pentru persoanele fizice a crescut cu 1,6 puncte procentuale și a ajuns la 4,2%. Totodată, rata cererilor respinse pentru creditele imobiliare este foarte mare — 51,1% pentru cererile depuse fizic și 78,2% pentru cele online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interdicție voluntară la credite #dobânzi limitate #credite ipotecare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea tarifelor Căii Ferate din Moldova pentru tranzitul mărfurilor ucrainene ar putea fi mai puțin atractivă decât sugerează procentul de 50% anunțat public. Economistul Iurie Rija arată într-o analiză că, raportată la tarifele aplicate efectiv anterior, reducerea medie este de 34,7%, iar avantajul obținut poate fi anulat complet în cazul unor întreruperi ale rutelor feroviare din Ucraina.

Din 12 august 2026, pentru rutele incluse în grila de tranzit este aplicat coeficientul K=0,50, fără o condiție minimă de volum, facilitatea este valabilă până la sfârșitul anului.

Rija explică însă că reducerea de 50% este valabilă atunci când noul coeficient este comparat cu tariful integral, K=1. În realitate, pe mai multe rute erau aplicate deja reduceri, coeficienții anteriori fiind cuprinși între 0,66 și 0,80. Din acest motiv, discountul efectiv mediu este de 34,7%, iar economia medie ajunge la 6,35 dolari pentru fiecare tonă transportată.

Diferențele sunt importante de la o rută la alta. Pe traseul Basarabeasca–Vălcineț, tariful scade de la 19,70 la 14,07 dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o reducere efectivă de 28,6%. Pe Vălcineț–Giurgiulești, economia ajunge la 10,10 dolari pe tonă, iar pe segmentul Giurgiulești–Basarabeasca tariful este într-adevăr redus la jumătate, de la 11,67 la 5,83 dolari pe tonă.

Economistul atrage atenția că reducerea tarifelor obligă CFM să transporte volume mai mari dacă vrea să-și păstreze aceleași venituri brute. Pe rutele unde coeficientul a coborât de la 0,70 la 0,50, volumul trebuie să crească cu 40%. Astfel, pentru fiecare 100 mii de tone transportate anterior ar fi necesare acum 140.000 de tone.

În cazul reducerii coeficientului de la 0,80 la 0,50, CFM ar avea nevoie de o creștere a volumelor cu 60%, iar la trecerea de la 0,66 la 0,50 cu 32%. Și acestea sunt doar pragurile necesare pentru menținerea venitului brut, fără a lua în calcul costurile infrastructurii, tracțiunii, echipajelor, manevrelor și uzurii rețelei.

Rija avertizează că principala vulnerabilitate nu este însă numărul vagoanelor, ci capacitatea infrastructurii. Chiar dacă marfa ucraineană este transportată în vagoane și cu locomotive ucrainene, trenurile au nevoie în Republica Moldova de linii disponibile, stații de primire, control tehnic, manevre, echipaje autorizate și ferestre de circulație.

„Vagonul poate fi ucrainean, dar capacitatea rețelei este moldovenească”, spune Rija. Pentru agricultorul moldovean, riscul nu constă neapărat în faptul că trenul ucrainean îi va lua vagonul, ci că îi poate ocupa linia, locomotiva sau intervalul în care trebuia expediată propria marfă.

O altă problemă este războiul din Ucraina. Rija amintește că infrastructura feroviară ucraineană este o infrastructură strategică supusă atacurilor, iar funcționarea coridorului moldovenesc depinde inclusiv de căile ferate aflate dincolo de frontieră. Ukrzaliznytsia a comunicat că în 2025 infrastructura sa feroviară a fost atacată mai des decât în 2023 și 2024 luate împreună, iar atacurile au continuat și în 2026.

Economistul simulează inclusiv ce s-ar întâmpla dacă una dintre două intrări feroviare nordice ar deveni temporar indisponibilă. Dacă prin acestea ar circula câte zece trenuri săptămânal, iar una ar fi închisă, cealaltă ar trebui să preia toate cele 20 de trenuri.

Dacă însă capacitatea sa maximă ar fi de numai 13 trenuri, după prima săptămână s-ar forma o coadă de șapte garnituri. După două săptămâni, aceasta ar putea ajunge la 14 trenuri, circa 14.000 de tone de marfă și 210 vagoane blocate în circuit.

În asemenea condiții, avantajul financiar al tarifului redus poate dispărea rapid. Rija oferă exemplul unei economii de 6 dolari pe tonă datorită discountului. O redirecționare a trenului ar putea costa suplimentar 3 dolari pe tonă, staționarea încă 2 dolari, iar costurile financiare și riscurile contractuale alte 2 dolari.

Rezultatul: economia de 6 dolari se transformă într-un cost suplimentar net de un dolar pe tonă. „Pe hârtie, ruta rămâne mai ieftină. În realitate, devine mai scumpă și mai puțin predictibilă”, constată economistul.

Perturbările ar putea lovi indirect și agricultorii moldoveni. Într-un scenariu prezentat de Rija, dacă rotația unui vagon crește de la șapte la zece zile, productivitatea acestuia scade cu aproximativ 30%. Pentru un parc de 700 de vagoane moldovenești, capacitatea teoretică ar coborî de la circa 195.000 la 136.500 de tone lunar.

Costul ar putea ajunge în final în prețul oferit fermierului. Dacă exportatorul introduce o rezervă suplimentară de risc de numai 5 dolari pe tonă, un agricultor care vinde 1.000 de tone ar putea încasa cu 5.000 de dolari mai puțin.

Rija nu susține însă că tranzitul ucrainean este automat dezavantajos pentru Republica Moldova. Dacă fluxurile sunt bine planificate, acestea pot genera venituri suplimentare pentru CFM și pot contribui la întreținerea infrastructurii fără să afecteze exporturile locale.

Economistul consideră însă obligatoriu un plan de rezervă pentru situațiile în care una dintre rutele din Ucraina este întreruptă. Ar trebui stabilite din timp traseele alternative, capacitățile maxime zilnice și săptămânale, regulile de redirecționare și cine suportă costurile suplimentare.

În concluzie, Rija susține că un discount de 5–10 dolari pe tonă poate transforma Moldova într-un coridor competitiv, însă câteva zile de blocaj, staționarea trenurilor și o rută ocolitoare pot consuma întregul avantaj. Pentru Guvern, spune economistul, sprijinirea Ucrainei trebuie însoțită de protejarea exportului moldovenesc și de un plan de continuitate care să împiedice transferarea costurilor asupra agricultorilor.