Șeful Apple va primi un salariu cu 40% mai mic. În 2022 a ridicat aproape 100 de milioane de dolari

Apple vizează o reducere cu peste 40% a pachetului salarial al lui Tim Cook în 2023, a anunţat compania, la cererea directorului general, în urma criticilor acţionarilor, scrie Financial Times.

Comitetul de remunerare al Apple a decis să îi acorde lui Cook o „compensaţie ţintă” totală de 49 milioane de dolari, în scădere de la un target de 84 milioane de dolari, sumă înregistrată în 2022, potrivit unui document de reglementare depus joi.

Salariul de bază al lui Cook a rămas neschimbat la 3 milioane de dolari, la care se adaugă un bonus de până la 6 milioane de dolari. Dar valoarea ţintă a premiului său în acţiuni va scădea de la 75 de milioane de dolari în 2022 la 40 de milioane de dolari în acest an, potrivit Apple.

În ultimii ani, averea netă a lui Cook a crescut la 1,7 miliarde de dolari, potrivit Forbes, datorită compensaţiei sale bazate în mare parte pe acţiuni, deoarece acţiunile Apple au crescut vertiginos. Salariul său total în 2022 a ajuns la 99,4 milioane de dolari, iar în 2021 la 98,8 milioane de dolari, o creştere de 500% faţă de 14,8 milioane de dolari, bani încasaţi în 2020.

Apple a precizat că unii acţionari care nu au susţinut pachetele de remunerare a directorilor executivi ai Apple „au citat în mod constant mărimea şi structura premiilor în acţiuni din 2021 şi 2022 acordate lui Tim Cook ca fiind principalul motiv al deciziei lor de vot”.

Dar Apple a declarat că Tim Cook, fostul şef de operaţiuni care i-a succedat regretatului Steve Jobs în funcţia de director general în 2011, are în continuare un sprijin larg din partea investitorilor.

Apple a avut câteva luni dificile în urma tulburărilor de la fabricile din China, care au dus la emiterea unui avertisment rar, pe 6 noiembrie, potrivit căruia producţia de iPhone se va confrunta cu perturbări „semnificative” înainte de sezonul sărbătorilor. Acţiunile firmei au scăzut cu peste 20 de procente în ultimele 12 luni.

Analiştii au revizuit în scădere proiecţiile privind veniturile pentru trimestrul din decembrie – cea mai profitabilă perioadă a Apple – consensul anticipând acum că veniturile nu vor egala cele 124 de miliarde de dolari obţinute cu un an înainte. O astfel de ratare ar întrerupe o serie de 14 trimestre de creştere.

#tim cook #salariu #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La un an de la implementarea modificărilor legislative care au transformat programul guvernamental „Prima Casă” în „Prima Casă Plus”, economistul Stas Madan de la Expert-Grup trage un semnal de alarmă: măsurile adoptate au contribuit direct la scumpirea explozivă a apartamentelor în Chișinău, fără o fundamentare economică solidă și ignorând recomandările specialiștilor.

Potrivit datelor analizate, prețurile la apartamente în capitală au crescut într-un ritm fără precedent. Conform Indicelui publicat de Banca Națională a Moldovei, în trimestrul IV 2024 acestea au urcat cu 25,6% față de aceeași perioadă din 2023, iar în primul trimestru din 2025 cu încă 32,9% față de anul precedent. Chiar BNM recunoaște că această creștere accelerată este determinată, în mare parte, de extinderea accesului la finanțare prin programul „Prima Casă Plus”.

Printre măsurile criticate de Madan se numără:

majorarea plafonului valorii maxime a locuinței eligibile de la 1 la 2,5 milioane lei, în condițiile în care prețurile crescuseră până atunci cu cel mult 85% din 2018 încoace;
relaxarea gradului maxim de îndatorare al beneficiarilor, de la 50% la 70% din venitul net lunar, ceea ce a permis accesarea unor credite mai mari și, implicit, a locuințelor mai scumpe;
creșterea cotei de garantare oferite de stat până la 65% pentru locuințele relativ noi din Chișinău, fapt care a încurajat băncile să-și asume riscuri mai mari.

Toate aceste măsuri au alimentat un efect de bulă imobiliară: dezvoltatorii și agenții imobiliari au profitat rapid de noul context și au crescut prețurile, știind că cererea este susținută artificial prin garanțiile și condițiile generoase oferite de stat.

Pe fondul acestei „relaxări fiscale” masive, ponderea apartamentelor cumpărate cu credite ipotecare a crescut de la 23% în 2023 la 61% în primul trimestru din 2025. Valoarea medie a unui credit ipotecar a urcat de la 954.000 lei la 1,3 milioane lei, în timp ce numărul creditelor acordate a crescut cu peste 40% în doar un an. Aproximativ 42% dintre acestea au fost oferite prin programul „Prima Casă Plus”.

Cu toate acestea, piața începe să dea semne de oboseală. În trimestrul II 2025, numărul de apartamente vândute în Chișinău a scăzut cu 65% față de aceeași perioadă a anului trecut. BNM avertizează într-unul din cele mai recente rapoarte despre „riscul de supraapreciere a bunurilor imobile rezidențiale”, iar Stas Madan spune clar: „Piața are nevoie de o corecție în jos. Tertipurile de a menține prețurile sus se epuizează. Tic-tac.”

Economistul își exprimă dezamăgirea față de lipsa de reacție a Parlamentului, care a votat aproape în unanimitate proiectul, fără dezbateri serioase sau întrebări, precum și față de tăcerea partidelor extraparlamentare și a presei generaliste.

„Nu spun că prețurile nu ar fi crescut deloc dacă nu se adopta ‘Prima Casă Plus’. Dar cu certitudine ar fi crescut într-un ritm mai mic, dacă se ținea cont de recomandările noastre”, a conchis Madan.