Șeful companiei alimentare 2 Sisters din Marea Britanie: Prețul alimentelor ar putea crește cu 15%

Un șef din industria alimentară din Marea Britanie a avertizat că prețurile la alimente vor crește cu 15%ca urmare a războiului din Ucraina, transmite BBC.

Ronald Kers, șeful companiei alimentare 2 Sisters, a declarat pentru BBC că costul alimentelor ar putea crește cu până la 15% în acest an. El a adăugat că prețul pe care compania îl plătește pentru puiul de la fermă a crescut.

Rusia și Ucraina sunt unii dintre cei mai mari furnizori de grâu din lume, iar exporturile sunt de așteptat să fie afectate de conflict.

În plus, prețul gazului – care este folosit pentru încălzirea serelor și pentru a face îngrășământ, care este esențial pentru producția de alimente – a crescut vertiginos.

2 Sisters are peste 14.000 de angajați în Marea Britanie și este specializată în carne de pasăre și alimente refrigerate. Directorul său executiv a declarat pentru programul BBC Today că a fost deja forțat să plătească cu 50% mai mult pentru puiul pe care îl primește de la ferme.

Războiul din Ucraina „catastrofal pentru hrana globală”

Fermierii avertizează că războiul din Ucraina va avea un impact major asupra prețurilor alimentelor din Marea Britanie. El a sugerat că, dacă războiul continuă luni de zile, „în principiu înseamnă că, ca țară, ar putea fi nevoie să începem să importam mai puțin și să producem mai mult noi înșine”.

„Trebuie să lucrăm împreună cu toți partenerii lanțului de aprovizionare pentru a găsi o soluție… este o problemă foarte complexă”.

De asemenea, analiștii și experții avertizează că prețurile la alimente vor crește în întreaga lume și vor avea un impact major, va fi o „catastrofă pentru hrana globală” în special pentru țările sărace.

#companii alimentare #produse alimentare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.