Șeful Gazprom se scaldă în bani! Deține un conac luxos de milioane de dolari

Șeful companiei energetice de stat ruse Gazprom deține active în valoare de 3 miliarde de dolari, a dezvăluit o nouă investigație.

Ancheta comună, desfășurată de instituția de presă Proekt și de o echipă care lucrează cu liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi, a constatat că șeful Gazprom, Alexei Miller, a locuit în mai multe proprietăți imobiliare de lux.

Multe dintre aceste proprietăți au fost deținute de foști ofițeri ai serviciilor de informații. Datele de zbor i-au legat pe Miller și pe partenerul său, fosta secretară a lui Putin, Marina Entalțeva, de un conac exclusivist din comunitatea Greenfield din Moscova. Complexul valorează aproximativ 240 de milioane de dolari, ceea ce îl face una dintre cele mai scumpe reședințe private din Rusia.

Actualii proprietari ai conacului rămân necunoscuți, dar până în 2020, clădirea a aparținut unei firme numite Vladenie-V. Firma a fost controlată oficial de doi oameni din serviciile de informații ruse: Serghei Tregub de la Serviciul de informații militare GRU și Alexander Smirnov de la Serviciul Federal de Securitate (FSB).

Vladenie-V a primit sume mari de bani — cel puțin 34 de miliarde de ruble (596 de milioane de dolari) — de la un antreprenor deținut de Gazprom, Gazstroyprom. De asemenea, compania deține o serie de mașini de lux folosite de Miller și complexul palatului Millerhof de lângă Moscova, în valoare de 97,6 milioane de dolari.

Jurnaliştii au mai aflat că o companie offshore cipriotă deținută de nepotul lui Tregub a fost folosită pentru a transfera banii de la Gazprom la Vladenie-V. „Gazprom este Rusia în miniatură a lui Putin”, a scris fondatorul Proekt, Roman Badanin, într-un articol de opinie pentru The Moscow Times.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miller #active #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.