Șeful Gazprom se scaldă în bani! Deține un conac luxos de milioane de dolari

Șeful companiei energetice de stat ruse Gazprom deține active în valoare de 3 miliarde de dolari, a dezvăluit o nouă investigație.

Ancheta comună, desfășurată de instituția de presă Proekt și de o echipă care lucrează cu liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi, a constatat că șeful Gazprom, Alexei Miller, a locuit în mai multe proprietăți imobiliare de lux.

Multe dintre aceste proprietăți au fost deținute de foști ofițeri ai serviciilor de informații. Datele de zbor i-au legat pe Miller și pe partenerul său, fosta secretară a lui Putin, Marina Entalțeva, de un conac exclusivist din comunitatea Greenfield din Moscova. Complexul valorează aproximativ 240 de milioane de dolari, ceea ce îl face una dintre cele mai scumpe reședințe private din Rusia.

Actualii proprietari ai conacului rămân necunoscuți, dar până în 2020, clădirea a aparținut unei firme numite Vladenie-V. Firma a fost controlată oficial de doi oameni din serviciile de informații ruse: Serghei Tregub de la Serviciul de informații militare GRU și Alexander Smirnov de la Serviciul Federal de Securitate (FSB).

Vladenie-V a primit sume mari de bani — cel puțin 34 de miliarde de ruble (596 de milioane de dolari) — de la un antreprenor deținut de Gazprom, Gazstroyprom. De asemenea, compania deține o serie de mașini de lux folosite de Miller și complexul palatului Millerhof de lângă Moscova, în valoare de 97,6 milioane de dolari.

Jurnaliştii au mai aflat că o companie offshore cipriotă deținută de nepotul lui Tregub a fost folosită pentru a transfera banii de la Gazprom la Vladenie-V. „Gazprom este Rusia în miniatură a lui Putin”, a scris fondatorul Proekt, Roman Badanin, într-un articol de opinie pentru The Moscow Times.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miller #active #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.