Șeful Gazprom se scaldă în bani! Deține un conac luxos de milioane de dolari

Șeful companiei energetice de stat ruse Gazprom deține active în valoare de 3 miliarde de dolari, a dezvăluit o nouă investigație.

Ancheta comună, desfășurată de instituția de presă Proekt și de o echipă care lucrează cu liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi, a constatat că șeful Gazprom, Alexei Miller, a locuit în mai multe proprietăți imobiliare de lux.

Multe dintre aceste proprietăți au fost deținute de foști ofițeri ai serviciilor de informații. Datele de zbor i-au legat pe Miller și pe partenerul său, fosta secretară a lui Putin, Marina Entalțeva, de un conac exclusivist din comunitatea Greenfield din Moscova. Complexul valorează aproximativ 240 de milioane de dolari, ceea ce îl face una dintre cele mai scumpe reședințe private din Rusia.

Actualii proprietari ai conacului rămân necunoscuți, dar până în 2020, clădirea a aparținut unei firme numite Vladenie-V. Firma a fost controlată oficial de doi oameni din serviciile de informații ruse: Serghei Tregub de la Serviciul de informații militare GRU și Alexander Smirnov de la Serviciul Federal de Securitate (FSB).

Vladenie-V a primit sume mari de bani — cel puțin 34 de miliarde de ruble (596 de milioane de dolari) — de la un antreprenor deținut de Gazprom, Gazstroyprom. De asemenea, compania deține o serie de mașini de lux folosite de Miller și complexul palatului Millerhof de lângă Moscova, în valoare de 97,6 milioane de dolari.

Jurnaliştii au mai aflat că o companie offshore cipriotă deținută de nepotul lui Tregub a fost folosită pentru a transfera banii de la Gazprom la Vladenie-V. „Gazprom este Rusia în miniatură a lui Putin”, a scris fondatorul Proekt, Roman Badanin, într-un articol de opinie pentru The Moscow Times.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miller #active #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.