Șeful Gazprom se scaldă în bani! Deține un conac luxos de milioane de dolari

Șeful companiei energetice de stat ruse Gazprom deține active în valoare de 3 miliarde de dolari, a dezvăluit o nouă investigație.

Ancheta comună, desfășurată de instituția de presă Proekt și de o echipă care lucrează cu liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi, a constatat că șeful Gazprom, Alexei Miller, a locuit în mai multe proprietăți imobiliare de lux.

Multe dintre aceste proprietăți au fost deținute de foști ofițeri ai serviciilor de informații. Datele de zbor i-au legat pe Miller și pe partenerul său, fosta secretară a lui Putin, Marina Entalțeva, de un conac exclusivist din comunitatea Greenfield din Moscova. Complexul valorează aproximativ 240 de milioane de dolari, ceea ce îl face una dintre cele mai scumpe reședințe private din Rusia.

Actualii proprietari ai conacului rămân necunoscuți, dar până în 2020, clădirea a aparținut unei firme numite Vladenie-V. Firma a fost controlată oficial de doi oameni din serviciile de informații ruse: Serghei Tregub de la Serviciul de informații militare GRU și Alexander Smirnov de la Serviciul Federal de Securitate (FSB).

Vladenie-V a primit sume mari de bani — cel puțin 34 de miliarde de ruble (596 de milioane de dolari) — de la un antreprenor deținut de Gazprom, Gazstroyprom. De asemenea, compania deține o serie de mașini de lux folosite de Miller și complexul palatului Millerhof de lângă Moscova, în valoare de 97,6 milioane de dolari.

Jurnaliştii au mai aflat că o companie offshore cipriotă deținută de nepotul lui Tregub a fost folosită pentru a transfera banii de la Gazprom la Vladenie-V. „Gazprom este Rusia în miniatură a lui Putin”, a scris fondatorul Proekt, Roman Badanin, într-un articol de opinie pentru The Moscow Times.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miller #active #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Continuarea războiului din Orientul Mijlociu ar putea duce la scumpiri în lanț, nu doar la energie, ci și la alte produse, a avertizat președinta Maia Sandu. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV, unde șefa statului a comentat evoluția prețurilor la carburanți și impactul asupra economiei.

Potrivit Maiei Sandu, incertitudinea legată de durata conflictului influențează direct piețele energetice și comerciale. „Acum nu cred că este cineva care poate să spună cât va dura acest război. Și această incertitudine creează și probleme de așteptări pe termen mediu, inclusiv pe piața energetică”, a declarat președinta.

Ea a subliniat că zona Orientului Mijlociu este esențială pentru aprovizionarea globală cu resurse energetice, iar eventualele blocaje ale rutelor comerciale pot provoca scumpiri în lanț. „Dacă acest război continuă, o să vorbim nu doar despre creșterea prețurilor la resursele energetice, dar și despre creșterea prețurilor la alte produse, deci mărfuri”, a spus Maia Sandu.

Șefa statului a explicat că Republica Moldova va avea în continuare acces la carburanți, însă în condiții mai dificile și la prețuri mai ridicate. „Sigur că o să avem cantități, dar nu la fel de mari pe cât le-a furnizat piața până acum și sigur că prețurile vor fi mai mari”, a afirmat ea.

Maia Sandu a atras atenția că Republica Moldova rămâne vulnerabilă deoarece depinde aproape integral de importuri. „Noi încercăm să salvăm niște rezerve aici pe intern, dar nu producem și asta este marea noastră problemă. Suntem dependenți total de importuri”, a declarat președinta.

În același context, șefa statului a menționat că ar trebui să fie luat în calcul inclusiv un scenariu nefavorabil, în care conflictul se prelungește și presiunile asupra pieței se intensifică. „Trebuie să ținem cont și de un scenariu mai puțin favorabil, care înseamnă o durată mai mare a războiului și, implicit, cantități mai mici și prețuri mai mari”, a spus Maia Sandu.

Potrivit acesteia, într-o economie globală interconectată, orice criză majoră se reflectă rapid în prețurile resurselor energetice și ale altor bunuri. „Suntem într-o lume interconectată și nu contează unde apare o criză. Prețurile la resursele energetice, în special, imediat reacționează și toată lumea plătește prețul destabilizării”, a concluzionat președinta.