Șeful Gazprom se scaldă în bani! Deține un conac luxos de milioane de dolari

Șeful companiei energetice de stat ruse Gazprom deține active în valoare de 3 miliarde de dolari, a dezvăluit o nouă investigație.

Ancheta comună, desfășurată de instituția de presă Proekt și de o echipă care lucrează cu liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi, a constatat că șeful Gazprom, Alexei Miller, a locuit în mai multe proprietăți imobiliare de lux.

Multe dintre aceste proprietăți au fost deținute de foști ofițeri ai serviciilor de informații. Datele de zbor i-au legat pe Miller și pe partenerul său, fosta secretară a lui Putin, Marina Entalțeva, de un conac exclusivist din comunitatea Greenfield din Moscova. Complexul valorează aproximativ 240 de milioane de dolari, ceea ce îl face una dintre cele mai scumpe reședințe private din Rusia.

Actualii proprietari ai conacului rămân necunoscuți, dar până în 2020, clădirea a aparținut unei firme numite Vladenie-V. Firma a fost controlată oficial de doi oameni din serviciile de informații ruse: Serghei Tregub de la Serviciul de informații militare GRU și Alexander Smirnov de la Serviciul Federal de Securitate (FSB).

Vladenie-V a primit sume mari de bani — cel puțin 34 de miliarde de ruble (596 de milioane de dolari) — de la un antreprenor deținut de Gazprom, Gazstroyprom. De asemenea, compania deține o serie de mașini de lux folosite de Miller și complexul palatului Millerhof de lângă Moscova, în valoare de 97,6 milioane de dolari.

Jurnaliştii au mai aflat că o companie offshore cipriotă deținută de nepotul lui Tregub a fost folosită pentru a transfera banii de la Gazprom la Vladenie-V. „Gazprom este Rusia în miniatură a lui Putin”, a scris fondatorul Proekt, Roman Badanin, într-un articol de opinie pentru The Moscow Times.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miller #active #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.